Bacteriile bune: cum ne ajută să luptăm împotriva bolilor şi ce alimente să consumăm

Bacteriile bune: cum ne ajută să luptăm împotriva bolilor şi ce alimente să consumăm

Omul este un ecosistem extrem de complex, care cuprinde 39 de trilioane de bacterii (cântăresc aproximativ 1,5 kilograme), majoritatea benefice. Mai exact, atunci când ne aşezăm la masă, nu mâncăm niciodată doar pentru unul, ci pentru 39 de trilioane, numărul total al bacteriilor care alcătuiesc microbiomul organismului nostru. În cartea `Mănâncă şi învinge boala”, Dr. William W. Li explică cum un microbiom sănătos şi echilibrat ajută la menţinerea stării de sănătate a organismului, dar şi cum hrănirea corectă a bacteriilor intestinale dă startul unui efect de domino ce influenţează nu doar digestia, ci şi starea generală de sănătate. 

Dr. William W. Li susţine că o comunitate bine îngrijită de bacterii gastrointestinale va influenţa capacitatea de a rezista la boli precum cancerul şi diabetul, de a vindeca rănile şi de a instrui creierul să producă substanţe chimice care ne fac mai sociabili. Studii recente arată cum microbiomul ajută organismul să reziste împotriva unor afecţiuni precum boala intestinală inflamatoare, depresie, obezitate, boli cardio-vasculare şi chiar Alzheimer şi Parkinson.

Cel mai eficient instrument care poate influenţa microbiomul este dieta, iar astfel alimentele trebuie împărţite în:

- probiotice (alimente care conţin microorganisme vii destinate să menţină sau să îmbunătăţească bacteriile bune din organism): iaurt, produse fermentate precum varză murată sau kimchi, brânză (celebra brânză Camembert ilustrează cel mai bine acest efect, dar şi Parmigiano-Reggiano), pâine cu maia (conţine bacterii cu beneficii remarcabile pentru sănătate şi s-a demonstrat că îmbunătăţeşte imunitatea şi suprimă dezvoltarea tumorilor).

- prebiotice (alimente care nu se digeră şi care hrănesc bacteriile bune din intestine): fibre alimentare.

Pe lângă iaurt şi murături, o dietă care are efect benefic asupra microbiomului mai poate include pâine de secară, kiwi, crucifere (broccoli, conopidă, bok choy, varză, kale, nap, rucola), muguri de bambus, ciocolată neagră, nuci, leguminoase, ciuperci, rodie, vin roşu, ceai.

Dr. William W. Li este de părere că cel mai bun mod de a ne alimenta luând în considerare bacteriile bune este să introducem mai multe fibre din alimente integrale în dietă şi mai puţine proteine animale şi grăsimi sau alimente procesate. Bacteriile intestinale formează apoi metaboliţi care reduc inflamaţiile, ajută la reglarea glicemiei şi a colesterolului şi stimulează imunitatea. Iar de aceste beneficii se vor bucura şi urmaşii celui care a aplicat de-a lungul vieţii aceste reguli.

 

Sursa: csid.ro; milkallinace.com.ua

Adaugă comentariu