Set botez

Află ce alimente trebuie să excluzi din meniul copiilor

Află ce alimente trebuie să excluzi din meniul copiilor

Medicii din toată lumea afirmă cu toată certitudinea că în urma consumării produselor fast-food apare obezitatea, creşte colesterolul, devenim diabetici sau ne îmbolnăvim de inimă, riscăm să avem cancer etc. În urma multor cercetări, s-a constatat că aceste produse sunt la fel de nocive ca şi ţigările sau alcoolul. Dacă nu îi oprim pe copiii noştri să consume astfel de produse, sănătatea lor este în mare pericol. 

 

Fast-food. Plăcintele, cartofii free etc., care se prepară prin fierbere în ulei, folosit de multe ori, sunt foarte dăunătoare: un astfel de ulei este saturat cu substanţe cancerigene.

Chipsurile. Însăşi tehnologia de preparare a chipsurilor (hidrogenizarea uleiului) duce la formarea grăsimilor sintetice cancerigene şi a altor cancerigeni (acrilamida, benzopirenul). Doza de cancerigene în 100 g de chipsuri e de 500 de ori mai mare decât cea admisibilă. 

Limonada, băuturile acidulate. La o folosire abuzivă, dereglează metabolismul (din cauza excesului de zahăr), coloranţii sintetici provoacă des alergii, iar bulele de gaz sporesc aciditatea sucului gastric, ceea ce provoacă gastrita.

Bastonaşele de ciocolată –  au o cantitate enormă de calorii în combinaţie cu ingrediente chimice, produse modificate genetic, coloranţi şi aromatizanţi.

Luminiţa Suveică, dr. în ştiinţe medicale, endocrinolog, nutriţionist, este specialistul care face tot posibilul ca să-i convingă pe oameni să nu consume astfel de produse, considerându-le un viciu, un pericol iminent pentru sănătatea populaţiei de pe întreg globul. Nici moldovenii nu sunt o excepţie în acest sens. Dânsa merge prin şcoli şi grădiniţe şi le vorbeşte copiilor despre ce-i aşteaptă dacă vor consuma hamburgeri, chipsuri, apă  carbogazoasă etc.

 Dr. Luminiţa Suveică:

 „În toată lumea, produsele fast-food sunt considerate un pericol public. Guvernele mai multor ţări au impus diferite taxe pentru astfel de produse, chiar le-au interzis. În Germania, de exemplu, se discută ca obezii care nu fac nimic pentru a slăbi să fie amendaţi. Ne punem sănătatea în pericol consumând astfel de produse. Sunt o mulţime de motive pentru a renunţa la ele. Iată ce se întâmplă când mâncăm produse fast-food: se modifică profilul hormonal al organismului, creşte nevoia de a primi astfel de alimente. Adică, apare dependenţa. Şi cu cât mănânci mai mult, cu atât mai mult vrei.

Produsele fast-food  sunt supraîncărcate cu calorii care provin din zaharuri rafinate şi din grăsimi – grăsimi care sunt încălzite în mod repetat la temperaturi înalte în scopul prăjirii şi care afectează arterele. Mâncărurile fast-food au un conţinut sporit de sodiu, în schimb sunt foarte sărace în fibre şi în micronutrienţi, ce au o importanţă la fel de mare ca vitaminele şi mineralele. În plus, deseori fast-food-urile sunt consumate cu băuturi carbogazoase care conţin foarte mult zahăr. Se dereglează metabolismul, lucru ce duce la diabet zaharat, la creşterea colesterolului, la boli ale stomacului, la pancreatite, la colecistite, hepatite. Apare obezitatea, care nu este doar o problemă estetică, ci şi un factor de risc pentru afecţiuni dintre cele mai grave: hipertensiune, diabet, dislipidemii, boli cardiovasculare precum infarctul, accidentele cerebrale, chiar şi diferite tipuri de cancer. Dacă, înainte, diabetul de tip 2 putea fi întâlnit doar la adulţii de peste 40 de ani, în prezent, astfel de cazuri sunt înregistrate şi la copii. Din păcate, avem copii de 10-15 ani care au nivelul colesterolului ca la adulţii de 60 de ani.

Situaţia este foarte gravă în rândul copiilor care se deprind cu acest mod de alimentaţie de la o vârstă fragedă. E important să educăm copiii ca să consume zilnic cât mai multe fructe şi legume. Iar fast-food-urile, pur şi simplu, să fie excluse.”

 

Numărul real al copiilor cu boli digestive nu se cunoaşte

Cel puţin 20 de mii de copii se îmbolnăvesc în fiecare an din cauza alimentaţiei nesănătoase. Bolile aparatului digestiv ocupă, de mai mulţi ani, locurile trei şi patru în topul celor mai frecvente probleme de sănătate ale copiilor. De cele mai multe ori există acelaşi motiv – mâncarea nesănătoasă.

În fiecare an, în Secţia de gastrologie de la Centrul Mamei şi Copilului sunt internaţi aproximativ 1200 de copii cu diferite boli ale aparatului digestiv. Fiecare al şaselea ajunge la spital într-o fază acută a bolii. Doctorii spun că aceste statistici reprezintă doar vârful aisbergului. Şeful secţiei, Ion Mihu,  recunoaşte că numărul real al copiilor care se îmbolnăvesc este mult mai mare. Sistemul de asigurări obligatorii de asistenţă medicală permite doar spitalizarea copiilor cu cele mai grave sau acute forme ale bolii. Cei mai mulţi copii au afecţiuni provocate de mâncarea nesănătoasă.

De obicei, copiii care frecventează şcoala nu reuşesc să ia micul dejun acasă, iar pe parcursul zilei se limitează la chipsuri, snack-uri sau pesmeţi, care conţin adaosuri de arome şi coloranţi.

Un studiu realizat de Institutul pentru Politici Publice arată că, pe durata aflării la şcoală, alimentaţia este lăsată, în mare parte, la discreţia copiilor. Astfel, fiecare al treilea elev consumă produse pe care le cumpără din magazinele sau gheretele din apropierea şcolii – dulciuri, chifle, chipsuri şi alte produse nerecomandate pentru consum zilnic. Fiecare al cincilea elev mănâncă alimente aduse de acasă, iar fiecare al zecelea nu mănâncă nimic. 

 

Fast-food-urile interzise în Europa înfloresc în Moldova

 În prezent, în Republica Moldova există norme care interzic prepararea în şcoli a 20 de tipuri de bucate: a cărnii şi a ouălor de păsări înotătoare, a produselor de patiserie cu cremă, a salatelor cu scrumbie, a mâncării din carne tocată, a piftiei sau jeleului. Această listă a fost aprobată în 1972, şi pentru că atunci populaţia din fosta URSS încă nu cunoştea noţiunea de „chips”, legislaţia interzicea comercializarea produselor alimentare „fierte în ulei”, de genul cartofilor free. Lista a fost reconfirmată în 1994, iar acum doi ani a fost completată printr-un ordin al medicului-şef sanitar de stat al Republicii Moldova. Ordinul interzice comercializarea în şcoli a „produselor alimentare cu densitate energetică înaltă”, cu conţinut sporit de grăsimi şi redus de nutrimente, a băuturilor nealcoolice cu sau fără adaos de aditivi alimentari. Astfel, popular vorbind, s-a interzis vinderea chipsurilor, a băuturilor cu coloranţi, a gumelor de mestecat şi a produselor făinoase de preparare rapidă gen „Mivina”. Totodată, în prezent nu există un act normativ care ar interzice comercializarea mâncărurilor nesănătoase în apropiere de şcoli, similar legii ce interzice vânzarea băuturilor alcoolice şi a ţigărilor la o distanţă mai mică de 50 de metri de la instituţiile de învăţământ. „Dar nici nu credem că o asemenea interdicţie ar rezolva situaţia”, ne-au declarat mai mulţi medici pediatri. Totul rezidă în mentalitatea şi în educaţia populaţiei din R. Moldova. 

Există în poziţia funcţionarilor de la Chişinău o abordare specifică mentalităţii sovietice de a raporta şi a demonstra cu date statistice că situaţia într-un domeniu sau altul este bună şi că totul este sub control. Dar, deseori, situaţia reală este cu totul alta. Se ştie că oamenii „îşi sapă mormântul” cu cuţitul şi furculiţa. Cel mai sigur e ca fiecare părinte să-şi înveţe copilul de mic să evite mâncărurile care îi dăunează.

 Text de Natalia Hadârcă

Adaugă comentariu

Închide