Mobilat

Mihai Stratulat: Viroză sau răceală, antiviralele și antibioticele

Mihai Stratulat: Viroză sau răceală, antiviralele și antibioticele

Pediatrul moldovean Mihai Stratulat a decis să aducă mai multă claritate în ceea ce ține de viroze și răceli, și când e cazul de utilizat antibiotice sau antivirale. Medicul a menționat într-o postare pe grupul Ask a Doctor că răceala reprezintă o infecție virală. Rino-faringita, faringita, amigdalita catarală (angina), laringo-faringita, laringita, laringo-traheita, laringo-traheo-bronșita, traheo-bronșita, bronșita, toate, în proporție de peste 90%, reprezintă infecții virale.

Cum apare?

Putem înhăța direct virusul de la o persoană infectată sau prin asocierea virusului în caz de hipotermie locală sau generalizată (în urma consumului de lichide sau alimente reci, expunerii la frig etc.), care răceşte căile respiratorii superioare şi favorizează activitatea virușilor. Frigul este astfel un factor favorizant al apariţiei răcelii, nu cauza ei. Cauza o constituie infecţia cu virusuri. Temperaturile joase modifică activitatea sistemului imun, slăbeşte mecanismele de apărare ale organismului, ceea ce lasă cale liberă virusurilor pentru a ataca căile respiratorii superioare.

Cum decurge?

Răceala o să evolueze așa cum are de evoluat. Nu există „să-i dau ceva să nu se ducă mai departe sau să nu se agraveze”.

Infecția virală începe cu debut acut, cu febră (într-o viroză mai agresivă, poate ajunge și până la 40°C). Perioada acută într-o infecție virală durează 3 zile, perioadă în care febra înaltă se menține, greu cedează și crește rapid, copilul va fi somnolent, apatic și nu va dori să mănânce nimic. În a 4-a zi, febra o să înceapă să cedeze, intervalul între perioadele febrile, o să crească.

1-3 zi - 39-40°C
4-5 zi - 38-39°C
6-7 zi - 37-38°C
8 zi - 37°C de 1-2ori/zi
8 zi - fără febră

Febra mare (39-40ºC) nu este motiv de a chema ambulanța, adresarea la medic trebuie să fie în regim obișnuit. Dacă însă febra a apărut seara, atunci scădeți febra și mergeți a doua zi la medic. Este motiv de îngrijorare și adresare urgentă la medic doar dacă copilul este mai mic de 3 luni.

Febra mare nu provoacă convulsii. Convulsiile febrile apar mai des la febra de 38,5°C și numai la acei copii care sunt purtători de o genă responsabilă de convulsii febrile. Iar dacă copilul totuși a făcut convulsii febrile, trebuie să cunoașteți că ele nu neapărat se vor repeta la următoarele răceli cu febră, iar copiii care fac convulsii febrile, de obicei, o să facă convulsii doar de vreo 5-6 ori până la vârsta de 5-6 ani.

Este foarte important să urmărim starea copilului în aceste 3 zile de febră înaltă. De obicei, într-o viroză, atunci când copilul este febril, el devine apatic și somnolent, iar atunci când febra scade, el se simte relative bine, devine mai activ, începe iarăși să se joace. Dacă însă, starea copilului este la fel, indiferent dacă este febril sau afebril sau dacă în a 4-a zi febra se menține la fel de înaltă și copilul rămâne la fel de pasiv, apatic și somnolent, atunci se presupune că infecția virală s-a complicat într-o infecție bacteriană. Copilul trebuie neapărat văzut de către medic.

Există câteodată și așa numita perioadă de recuperare a organismului după boala suportată, care durează aproximativ 2 zile. Apare după ce la copil dispare febra, însă el devine mai somnolent și mai apatic, iar aceasta stresează și mai mult părinții. Totuși ar fi bine ca în această perioadă copilul să fie văzut de către medic și să fie repetată analiza generală de sânge, pentru a confirma această perioadă de recuperare.

Important de reținut!

Nu începem tratamentul cu antibiotic până când nu se dă analiza generală de sânge, unde trebuie neapărat să avem leucocite mărite. Analiza generală de sânge trebuie să fie prelevată când copilul este afebril. Ar fi bine să dăm și analiza generală de urină, pentru a exclude pielonefrita (proces inflamator bacterian în rinichi).

P.S. VSH si/sau PCR (Proteina C reactiva) mărite ne vorbesc despre prezența unui proces inflamator (infecție virală sau bacteriană, sau chiar și o erupție dentară) și nicidecum despre prezența obligatorie a unei infecții bacteriene! Febra crește probabilitatea ca acești 2 parametri (VSH și PCR) ai sângelui să fie măriți și pot crește direct proporțional cu febra!

Antibioticul nu ajută dacă este infecție virală. Antibioticul nu scade febra. Foarte des, administrarea antibioticului are loc la sfârșitul perioadei acute (în a 3-4 zi de viroză) în care febra are tendința să scadă deja, astfel corespunde cu perioada de regresie a virozei.

Cum se tratează?

Infecția virală se tratează simptomatic (scădem febra, curățim năsucul, tratăm tusea).

Imunostimulatoarele și imunomodulatoarele (așa numitele preparate antivirale) nu ajută! Teoretic ar putea să ajute doar în momentul în care virusul a intrat în organismul nostru, în perioada de incubare (de înmulțire a virusului), care durează în majoritatea virozelor aproximativ 1-7 zile, după care apar semnele de răceală. Iar în momentul în care apar primele semne de răceală, este deja prea târziu. Organismul nostru are resurse suficiente să lupte de sine stătător, cu majoritatea virozelor, iar mai târziu să-și formează anticorpi și imunitate împotriva acestor viruși.

Așadar, copiii, când răcesc, își formează imunitatea, iar administrarea antibioticelor în viroze scade imunitatea copilului. Astfel se întâmplă că în următoarele, până la 10 zile, după finalizarea tratamentului cu antibiotic, copilul iarăși va răci și va suporta mai greu acea viroza.

Haide-ți să fim conștienți și să tratăm corect virozele!”, face un apel la final medicul.

 

Foto: likar.info; pediatrica.md

Adaugă comentariu

Închide