Răceala sau infecția virală – detalii pe care trebuie să le cunoască părinții

Răceala reprezintă o infecție virală. Putem înhăța direct virusul de la o persoană infectată sau prin asocierea virusului în caz de hipotermie locală sau generalizată (în urma consumului de lichide sau alimente reci, expunerii la frig etc), care răceşte căile respiratorii superioare şi favorizează activitatea virușilor. Frigul este astfel un factor favorizant al apariţiei răcelei, nu cauza ei. Cauza o constituie infecţia cu virusuri. Temperaturile joase modifică activitatea sistemului imun, slăbeşte mecanismele de apărare ale organismului împotriva virușilor, ceea ce le lasă cale liberă pentru a ataca căile respiratorii superioare.

Infecțiile virale, în proporție de 90%, sunt:

1.      Rino-faringita.

2.      Faringita/Amigdalita acută catarală (angina). 

3.      Laringo-faringita.

4.      Laringita.

5.      Laringo-traheita.

6.      Laringo-traheo-bronșita.

Răceala o să evolueze așa cum are de evoluat. Nu există „să-i dau ceva să nu se ducă mai departe sau să nu se agraveze”. Evoluția virozei depinde de virus, dar și de sistemul imun al copilului.

Infecția virală începe cu debut acut, cu febră (într-o viroză mai agresivă, poate ajunge și pâna la 40°C). Perioada acută într-o infecție virală deobicei durează 3 zile, perioadă în care această febră înaltă se menține, greu cedează și crește rapid înapoi, copilul febril va fi somnolent, apatic și nu va dori să mănânce nimic, semne care se amelioreaza mai mult sau mai puțin când febra scade. În a 4-a zi, febra o să înceapă să cedeze, intervalul între perioadele febrile, o să crească.

Evoluția febrei în viroză:

1-3 zi: 39-40°C.
4-5 zi: 38-39°C.
6-7 zi: 37-38°C.
8 zi: x1-ori/zi - 37°C.
9 zi - afebril.

În unele viroze, cum ar fi infectia cu virusul Epstein Barr, febra înaltă (39-40°C) poate să dureze și până la 14 zile. Este totuși importantă adresarea la medic pentru a diagnostica această infecție (monocite ridicate și IgM Epstein Barr - pozitiv).

Febra mare (39-40ºC) nu este motiv de a chema ambulanța, adresarea la medic trebuie să fie una în regim obișnuit. Dacă însă a apărut seara, scădeți febra și mergeți a doua zi la medic.

Este motiv de îngrijorare și adresare urgentă la medic:

➡ copilul este mai mic de 3 luni cu febra >38,5°C.
➡ copil cu febra care nu poate fi trezit sau care nu reacționează la stimulii externi.
➡ febra care nu scade deloc sau practic deloc în 2-3 ore după administrarea antipireticului.
➡ copil care nu poate să se miște și acuză dureri la ceafă, iar la aplecarea capului în față (apropiem bărbia către piept) acuză dureri și mai mari. 
➡ copil care prezintă o respirație accelerată (în absența febrei), forțată și zgomotoasă la inspir sau la expir. 
➡ copil care face convulsie febrilă cu o durată >15min sau care se repetă în decurs de 24 ore.
➡ copil cu febră înaltă și erupții pe corp în primele 24 de ore de la debut.

Febra mare nu provoacă convulsii. Convulsiile febrile apar mai des la febra 38,5°C și dureaza 1-3min și apar numai la acei copii care sunt purtători de o genă responsabilă de convulsii febrile (2 copii din 100 fac convulsii febrile). Iar dacă copilul totuși a făcut convulsii febrile, trebuie să cunoașteți că ele nu neapărat se vor repeta la următoarele răceli cu febră, iar copiii care fac convulsii febrile, deobicei o să facă convulsii doar de vreo câteva ori până la vârsta de 5-6 ani.

Este foarte important să urmărim starea copilului în aceste 3 zile de febră înaltă. De obicei, într-o viroză, atunci când copilul este febril, el devine apatic și somnolent, iar atunci când febra scade, el se simte relativ mai bine, devine mai activ, începe iar să se joace.

Dacă însă, starea copilului este la fel, indiferent dacă este febril sau afebril sau dacă în a 4-a zi, febra se menține la fel de înaltă și copilul rămâne la fel de pasiv, apatic și somnolent, atunci se presupune că infecția virală s-a complicat într-o infecție bacteriană. Copilul trebuie neapărat revăzut de către medic.

Există câteodată și așa numita perioadă de recuperare a organismului după boala suportată, care durează aprox. 2-3 zile. Apare după ce la copil dispare febra, însă el devine mai somnolent și mai apatic, iar asta stresează și mai tare părinții. Totuși ar fi bine ca în această perioadă copilul să fie revăzut de către medic și să fie repetată analiza generală de sânge, pentru a confirma această perioada de recuperare.

Important de reținut:

➡Nu începem tratamentul cu antibiotic, până nu se dă analiza generală de sânge, unde trebuie neapărat să avem leucocite mărite.
➡Nu începem tratamentul cu antibiotic, până nu avem confirmată o infecție bacteriană.
➡ Analiza generală de sânge este de dorit să fie prelevată când copilul este afebril sau cu febră nu mai mare de 38,5°C.
➡ Ar fi bine să dăm și analiza generală de urină, pentru a exclude pielonefrita (proces inflamator bacterian în rinichi).
➡ Antibioticul nu ajută dacă este infecție virală. 
➡ Antibioticul nu scade febra. Foarte des, administrarea antibioticului are loc la sfârșitul perioadei acute (în a 3-4 zi de viroză) în care febra are tendința să scadă deja, astfel corespunde cu perioada de regresie a virozei.
➡ Numarul mare de leucocite în sânge nu înseamnâă neapărat infecție bacteriană. Ele pot crește în Febră, Vomă, Diaree și în Reacție leucemoidă (este de competența doctorului să aprecieze corect cauza creșterii leucocitelor).

Cum se tratează

Infecția virală se tratează simptomatic (scadem febra, curățim năsucul, tratăm tusa, aport hidric ridicat).

Imunostimulatoarele și imunomodulatoarele (așa numitele preparate antivirale) nu ajută! Teoretic ar putea să ajute doar în momentul în care virusul a intrat în organismul nostru, în perioada de incubare (de înmulțire a virusului), care durează în majoritatea virozelor aprox. 1-7 zile, după care apar semenele de răceală. Iar în momentul în care apar primele semne de răceală, este deja prea tirziu. Organismul nostru are resurse suficiente să lupte de sinestătător, cu majoritatea virozelor, iar mai târziu să-și formează anticorpi și imunitate împotriva acestor viruși.

Așadar, copiii când răcesc își formează imunitatea, iar administrarea antibioticelor în viroze scade imunitatea copilului. Astfel se întâmplă că în următoarele, până la 10 zile, după finalizarea tratamentului cu antibiotic, copilul iarăși va răci și va suporta mai greu acea viroză.

Mai multe lucruri interesante și utile despre răceală și virușii de sezon puteți afla și la următorul eveniment Odoraș – Șezătoarea Mamelor de pe 17 septembrie. Detalii și înregistrare AICI.

Sursa: facebook.com/kindermed