Despre școala din Germania din spusele unei moldovence stabilite acolo
Mobilat

Despre școala din Germania din spusele unei moldovence stabilite acolo

Despre școala din Germania din spusele unei moldovence stabilite acolo

 

Înscrierea în clasa 1 și începutul anului școlar în Germania diferă foarte mult de cel din Moldova. La școală nu se organizează ceremonii, dar acest eveniment este o sărbătoare mare pentru părinți, care fac o petrecere acasă cu această ocazie. Mai multe despre școala din Germania ne-a vorbit Cristina Morărescu, o mămică din Moldova, dar stabilită cu familia în Germania.

Suntem în Germania de 1 an. Băiatul meu, Bogdan, a mers anul acesta în clasa 1, dar înainte de asta a reușit vreo 8-9 luni să frecventeze și ultimul an de grădiniță, ceea ce a fost un mare plus, căci a reușit în acest răstimp să învețe limba. Pregătirile pentru clasa 1 încep încă de la grădiniță. În sens că grădinița anunță câte școli există în regiunea noastră și care dintre ele și pe ce dată au ziua ușilor deschise.

 

Apoi, copilul se înregistrează de către părinți la școala dorită de ei, dar de obicei se înregistrează la instituția de pe sectorul de trai. Există școli de stat și școli private. Cele private de obicei aparțin unei biserici – catolice sau protestante - și merg în aceste școli copiii ai căror părinți sunt înregistrați și cotizează la acea biserică. Noi am înregistrat copilul la școala de pe sectorul nostru, care s-a dovedit a fi cea mai bună din regiune. Am avut o convorbire cu directoarea și am așteptat răspuns dacă copilul a fost sau nu acceptat în acea școală.

În toată perioada, până a veni acel  „1 septembrie”, căci la ei e o cu totul altă dată din calendar, copiii, inclusiv al nostru, sunt invitați la școală la o așa zisă pre-examinare. Fac împreună cu o învățătoare diverse activități, care permit să aprecieze nivelul de dezvoltare al copilului, în sens cât de rapid sau mai lent este, cât de bine înțelege ceea ce i se cere, corectitudinea îndeplinirii activităților ș.a. Aceasta se face în prezența părinților.

Apoi, deja împreună cu educatorii de la grădiniță, vizitează școala, li se arată totul, și iarăși fac câteva activități. După această perioadă am primit în sfârșit scrisoare precum că băiatul nostru a fost acceptat la școală în clasa 1. Și de aici se încep adunări de părinți, unde se dă o listă întreagă de rechizite și cărți, care urmează a fi procurate. În cazul nostru, costul acestora s-a ridicat la aproximativ la 250 de euro, plus ghiozdanul, care trebuie sa fie neapărat ortopedic și să respectăm modelul, toate fiind la fel, diferit fiind desenele de pe ele și conținutul lor, de aici și diferă prețul. Noi am avut norocul să găsim ghiozdanul potrivit la ofertă și l-am cumpărat cu 79 de euro, prețul acestora însă poate ajunge și până la 250 de euro sau chiar mai mult.

 

„1 septembrie” în Land-ul nostru a fost pe 12 august. Copiii au venit la școală îmbrăcați frumos, ceea ce nu e specific nemților, însoțiți de părinți, bunici, pot veni chiar toate rudele. De fapt la ei se și invită în această zi toate rudele. Pentru ei prima zi de școală a copilului e o sărbătoare extraordinar de mare. Nemții se pregătesc din momentul nașterii copilului pentru această sărbătoare. Se deschide un cont în bancă, unde timp de 6 ani se depozitează bani anume pentru această zi. Se rezervă un restaurant pentru toate rudele copilului, care vor merge acolo, după partea oficială de la școala, pentru a sărbători aceasta zi.

 

Noi am sărbătorit simplu, în grădină, am făcut un grill party cu puținele rude și puținii cunoscuți de aici. În această zi școlarul primește foarte multe cadouri, inclusiv și bani.

La școală, la așa zisul primul sunet, copiii vin cu ghiozdanele și cu niște cutii cu daruri. Ele se numesc în germană  „Zuckertüte”, traducere directă ar fi „punga de zahar”. Acestea se cumpără de părinți sau se fac la grădiniță împreună cu educatorii și se umplu cu cadouri. Apoi se agață de către învățători de un copac din curtea școlii și mai târziu se oferă fiecărui copil, ceea ce înseamnă că el e deja școlar în clasa 1. Dacă școlarul mai are frați sau surori, părinții aduc și pentru aceștia astfel de cutii cu cadouri, doar că mai mici. Apropo, dacă la petrecerea copilului-școlar sunt prezenți și copii, atunci aceștia primesc în dar tot astfel de cutii, doar că la fel mai mici. Cutia școlarului trebuie să fie de cele mai mari dimensiuni.

 

„Primul sunet” nu se face cu „careu”, ci în sala de sport cu un mic concert pregătit de copiii mai mari. Apoi, copiii merg în clasă ca să facă cunoștință cu învățătoarea și educatoarea de la grupă. Se fac câteva fotografii profesionale de grup și cam atât. Apoi se sărbătorește acasă/restaurant. La ei nici „balul de absolvire” nu e atât de important precum ziua în care copilul merge în clasa 1. Aici în prima zi de școală nu se duc copiii cu flori. Flori se dăruiesc profesorilor/învățătorilor doar la sfârșit de an școlar, dar tot nu e obligatoriu. Foarte puțini sunt care fac acest gest.

Apoi se încep lecțiile. Acestea durează de la orele 8.00 până la 12.00 de obicei. În timpul acesta au și o pauză mai lungă, de vreo 45 de minute, în care copiii iau micul dejun pregătit de acasă și ies în curtea școlii. La 12.00 iau prânzul oferit de școală, care se achită. În cazul nostru achităm 67 de euro lunar pentru prânz.

Apoi, de la 13.00 până la 15.00, copiii care rămân la grupă pregătesc împreună cu educatoarea temele pentru acasă. În acest răstimp este interzis de a lua copilul acasă, numai cu o anunțare prealabilă. Acest lucru e valabil pentru copiii de la grupă. Ceilalți copii obligatoriu trebuie luați acasă începând cu orele 12.00. După orele 15.00 copiii fac activități extrașcolare: fotbal, handbal, artă plastică, meșteșugărit, gătit ș.a., depinde la care este înregistrat. Copilul poate fi înregistrat doar la o singură activitate pentru a evita suprasolicitarea sa.

 

Programul școlar este, în viziunea mea, făcut pentru a evita surmenarea copilului. Au doar 2 ore de matematică și de limba germană pe săptămână. În rest învață istorie, cu precădere a „patriei" să zicem așa. Lecția de „Științe ale naturii”, dar mai mult e ca o oră de grădinărit, are loc chiar cu directoarea școlii. Muzică, artă plastică și ora de educație fizică la fel au loc. În momentul înregistrării copilului la școală, părinții sunt întrebați ce religie are copilul și dacă se dorește ca acesta să participe la lecții de religie. Noi am fost nevoiți să refuzăm această lecție în favoarea celei de etică, fiindcă ora de religie creștin-ortodoxă nu există în programul lor, ci doar cea catolică, musulmană și iudaică.

Între timp se mai face o adunare de părinți, în care se explică programul școlar, se anunță dățile când școala nu va activa, asta în afara zilelor de vacanță, precum și zilele de sărbători ce se vor desfășura în incinta scolii: târguri, sărbători în diferite anotimpuri, Crăciunul (care apropo se sărbătorește fără prezența părinților). Se prezintă numărul de telefon unde părinții pot doar anunța faptul că din anumite motive copilul nu se poate prezenta la ore și în care perioadă. Dacă stă acasă bolnav mai mult de 3 zile, atunci este obligatorie prezentarea certificatului medical.

Și desigur tema colectării de bani. Da, și aici se colectează bani, dar foarte rar și sunt sume foarte mici (de obicei 1-2 pentru fotografii, câteva cărțulii sau xerocopii etc.). Există și fondul școlii, dar nimeni nu este obligat să devină membrul acestuia. Oricum, toți sunt membri, deoarece suma colectata de acest fond este de doar 13 euro pe an. Sume mai mari pot fi colectate în cazul când copiii pleacă în excursii în alte orașe sau vizitează teatre, muzee, zoo, dar oricum sunt pentru buzunarul fiecăruia și se strâng acești bani maximum de 2 ori pe an. Din start am fost anunțați că profesorilor nu li se oferă cadouri și ei nici nu au dreptul să primească cadouri. Ceva simbolic, ceva confecționat de copil, o cutie cu dulciuri, o floare - este acceptabil.

Școala este doar pentru copiii de clasa 1-4, iar acești copii nu au contact cu cei din clasele mai mari, care merg în alte școli și comportamentul cărora lasă de dorit (în sens că fumează sau pot bea bere chiar în fața școlii - lucruri interzise, dar sincer nu prea am văzut să le facă vreo observație cineva). Dar asta e altă temă! Încă un specific la ei este că uneori copii de clasa 1 fac unele ore cu cei din clasa a 2-a, ca să-i ajute să intre mai ușor în esență. În general nouă ne place foarte mult sistemul acesta al lor, nu e atât de încărcat și stresant, totul decurge lejer.

Copilul meu zilele trecute mi-a zis: „Mama, eu iubesc școala”, dar deja vom vedea pentru cât timp va fi dragostea aceasta. (râde)

 

În Germania fiecare Land are sistemul său școlar specific, per general fiind practic același, numai că în dependență de Land poate avea unele particularități aparte. 

 

Foto: arhiva personală; ginsny.org; 

germanschoolupstate.org

Adaugă comentariu

Închide