Odoraș.

Odoraș.

Eubiotic

Rana pe col uterin nu dă dureri, dar poate duce la cancer

Rana pe col uterin nu dă dureri, dar poate duce la cancer

Extrem de important în ceea ce privește evoluția rănii de col este diagnosticul precoce. Tratarea adecvată a unei cervicite acute va elima riscul apariției acestor leziuni. Alături de infecțiile colului uterin (fie ele bacteriene, virale, parazitare) sunt și alți factori ce pot cauza rana de col: tampoane intravaginale, raporturile sexuale mai dure sau cu jucarii sexuale, traumatisme în urma nașterii naturale, manopere medicale gen chiuretaj.

De obicei pacientele nu simt dureri. Secreția vaginală poate fi ușor modificată, pot apărea sângerări intermenstruale (spotting). Apariția durerii pelvine, durerii lombare, durerii în timpul actului sexual, a menstruațiilor abundente - denotă o evoluție a infecției cu afectarea anexelor. Inflamația locală antrenează infertilitatea prin modificările de la nivelul colului, impiedicând trecerea spermatozoizilor.

O  complicație a rănii pe col pot fi leziunile maligne, cancerul de col uterin. Cervicita cronică nu determină direct apariția bolii, dar este un factor important de risc de aceea o rană pe col odată ce e diagnosticată trebuie tratată și urmarită îndeaproape de medicul ginecolog.

Tratamentul medical vizează, în primul rând, eradicarea infecției. În funcție de agentul depistat, se efectuează tratament local (irigații sau ovule) și tratamente cu antibiotice, antifungice sau antivirale pe cale orală.

Ulterior, se completează tratamentul local prin folosirea unor preparate cu efect de cicatrizare și reepitelizare.

Dacă după 2-3 luni de la eradicarea infecției modificările cervicale persistă, se indică tratamentul chirurgical. În funcție de vârstă, profunzimea și suprafața leziunii, aspectul colposcopic și modificările testului citologic, se alege una din numeroasele proceduri: electrocauterizare, crioterapie, terapie cu laser, excizia cu ansa diatermică, conizația sau chiar amputația de col.

Însă cel mai important tratament rămâne cel profilactic, realizat prin consult ginecologic periodic, efectuarea testelor bacteriologice și a citologiei Babeș-Papanicolau, precum și înlăturarea factorilor de risc (debut sexual precoce, parteneri multipli) și folosirea prezervativului.

 

Sursa: doctorulzilei.ro; womanadvice.ru

Share:

Articole recomandate