Interpretul Viorel Burlacu despre cei patru copii ai săi

Interpretul Viorel Burlacu despre cei patru copii ai săi

Este compozitor, profesor, chitarist, interpret, orchestrator, aranjor, dar în primul rând, tată a patru copii, dintre care trei biologici şi unul înfiat. După toate acestea spuse, nu ştiu dacă mai are nevoie de vreo prezentare, pentru că oameni ca Viorel Burlacu sunt unul la un milion...

De data asta am decis să discutăm mai puţin despre proiectele sale muzicale, realizările şi regretele personale şi să îl provocăm la o discuţie despre copiii săi şi succesele lor, care prin cumul sunt şi succesele lui.

Scena nu este ceva nou pentru Ştefan şi Ruxanda şi pentru fiul mai mare Cristian. Au început să cânte de la un an şi jumătate, mai devreme chiar decât au început să vorbească. Vorbesc despre scenă, ca despre o a doua casă, pentru că de mici au crescut în studiouri, printre artişti consacraţi ai estradei noastre, cum ar fi Iurie Sadovnic, Vali Boghean, Ion Raţă, Silvia Grigore, Georgeta Voinovan etc.

Acum vreo tre ani, Ştefan şi Cristian, împreună cu prietenul lor Laurenţiu Rotaru, au înfiinţat formaţia „Trei Amici”, cu care au ieşit pe scena de la „Ring Star”. Azi au înregistrate mai multe piese de estradă şi folk, din repertoriul formaţiilor „Phoenix”, „Taxi”, a lui Ştefan Bănică Junior etc. La fel şi Ruxanda face muzică. Are propriile cântece înregistrate, dintre care „Ce mică-i vacanţa mare” sau „Clasa întâi” - o piesă scrisă special pentru ea, atunci când a păşit pentru prima dată pragul şcolii şi care de atunci a devenit un imn al Şcolii Nr. 120, pe care o frecventează până în prezent. Toţi trei fac pianul, Cristian deja cântă la chitară, iar Ştefan abia învaţă să mânuiască strunele.

Toţi trei fac şi dans. Cristian şi Ştefan au început să danseze de la vârsta de patru ani, la cercul de dans „Codreanca”. Au ajuns până la medalii de aur, argint şi bronz, apoi s-au retras, dar nu au renunţat la dans. După „Codreanca”, au început să facă parte din trupa „Băieţi Buni”, un proiect ce aparţine Show Baletului „Free Dance” Moldova, unde dansează până în prezent, şi datorită căruia au avut mai multe participări la diferite emisiuni TV, concursuri de hip-hop, street dance etc. Ruxanda face coregrafie, doar că în cadrul unui cerc de dans mai puţin cunoscut.

Cât îl priveşte pe fiul mai mare Eugen, care a intrat mai târziu în familia Burlacu, este student la Colegiul Politehnic. Nu prea are tangenţă cu muzica şi dansul. Cântă, doar împreună cu ei piesa „Familia”, de obicei, pe scena Palatului Naţional sau a Filarmonicii. Este pasionat de rap şi hip-hop şi este mereu trup şi suflet atunci când fraţii mai mici au vreo ieşire în scenă. 

„Să nu crezi că eu şi soţia Rodica suntem nişte obsedaţi de muzică şi dans. Copiii mai fac pictură, matematică, engleză, rusă, i-au ore de înot. Până nu demult au mers la Academia de Şah. Orice părinte ştie că toate aceste lecţii costă bani şi nu puţini. Dar pentru asta muncesc aproape non stop. Dorm câte trei ore pe noapte şi lucrez în câteva locuri, pentru a acoperi suma de circa 1500 euro pe care îi cheltuim lunar pentru necesităţile familiei. Cu timpul am fost nevoit să renunţ la distracţii, cluburi, şi la alte mici plăceri, într-un fel - să renunţ la sine. Unicele lucruri care mi le mai permit este să fac uneori sport sau să citesc o carte bună. Şi cam atât”, afirmă Viorel Burlacu.

În schimb, fiecare dintre copii îi răsplăteşte prin cumsecădenie şi ascultare. „Nu se jenează şi nu ripostează atunci când le cerem să ne ajute la treburi, îi luăm la prăşit, la cules struguri, le cerem să facă ordine în cameră sau să spele podeaua de pe coridorul căminului unde locuim. Cu toate acestea, eu cred că ei sunt fericiţi. Şi dacă aşa şi e, ce altceva mai contează?” completează el. 

Ascultă cântecul pe care îl interpretează toată familia Burlacu - un adevărat imn de familie. 

 

Foto: Arhiva personală a familiei Burlacu

Adaugă comentariu

Închide