Cea mai neplăcută experiență la naștere. Dezvăluirile mămicilor

Cea mai neplăcută experiență la naștere. Dezvăluirile mămicilor

Mai multe femei din România au dezvăluit deschis pe grupurile de mămici care au fost cele mai neplăcute experiențe la nașterea lor și vi le prezentăm mai jos, poate unele dintre voi, citind aceste experiențe, vor fi mai pregătite în situații similare.

Giorgiana Ioana: La mine momentul în care mă apucase travaliul eram singură acasă, aveam dureri groaznice și nu puteam face nimic. Inițial m-am dus să fac treaba mică, dar nu mă mai puteam ridica de pe toaletă, aveam dureri groaznice, urlam să mă audă vreun vecin. Pe urmă am reușit să ajung la telefon, mi-am sunat iubitul… a venit în 10 minute acasă, a sunat la salvare… încă 35 de minute de așteptare. Când au venit, mai bine nu veneau, îmi spuneau repetat că e un avort, în drum spre spital medicul de pe salvare îmi zicea doar să nu nasc în ambulanța lui (de parca era după el). La 17:35 am intrat de urgență în sala de nașteri, la 18:09 am avut o minune de băiețel în brațe. La final a meritat totul!

Elena: Nu pot spune că am avut experiențe neplăcute la naștere, însă a fost inconfortabil faptul că am fost asistată de 3-4 medici în locul medicului ginecolog ce s-a ocupat de mine în timpul sarcinii. Să stai în travaliu și să vină pe rând ba un medic, ba altul să-ți controleze dilatația nu e prea plăcut, plus că unii dintre ei erau foarte distanți și în momentele alea numai de o atitudine rece nu aveam nevoie…

Flory: Pfff… clipe de groază… nici nu vreau să-mi amintesc. Eram pe toaletă (38-39 de săptămâni) și când m-am ridicat toată plină de sânge… noroc cu fata cea mare care a fugit după ajutor la vecini care la rândul lor au chemat salvare. Am născut de urgență pentru că mi se dezlipise placenta și era să-l pierd pe bebe!

Elizza: A doua naștere. Mi s-a rupt apa la 26 de săptămâni și 6 zile. Am născut prematur un băiețel de un kg și 40 g.

Silviana Mirela: Faptul că am născut în salvare și m-am rupt foarte urât, col, vulvă, labii, plus că nu m-au cusut cum trebuia și la o săptămână după externare am ajuns la urgențe să îmi scoată 2 fire cusute aiurea. Din cauza asta am făcut și infecție puternică.

Cristina: Eu fiind foarte mică în bazin, bebe nu putea să coboare. Mi s-a declanșat nașterea, contracțiile, dar durerile erau groaznice la contracții și de-a dreptul insuportabile între contracții, întrucât oasele bazinului meu se forțau să se distanțeze, dar fără succes. Abia atunci doctorul a hotărât că am nevoie de epidurală, apoi am ajuns la cezariană. Dar cea mai urâtă experiență a fost travaliul cu acele dureri între contracții.

Cristina: Am născut foarte greu, bebe a ieșit cu mâna stângă lângă cap, nu a reacționat 2 minute. Toată lumea era în jurul lui și încerca să-l aducă la viață, iar eu întrebam dacă e bine și ei îmi spuneau că nu. Cred că au fost cele mai lungi și grele minute din viața mea, îmi imaginam ce e mai rău pentru copilul meu. Acum am un băiețel de 1 an jumătate sănătos.

Rox: În afara recuperării de după operația de cezariană, m-a agasat faptul că nu știam să-mi alăptez bebelușul, iar asistentele nu au făcut prea mare efort în a mă susține, deși am cerut ajutor.

Roby: Aceea că copiii au avut nevoie de oxigen după naștere. Sunt câteva secunde în care până încep să plângă parcă timpul se oprește în loc pentru o mamă. Apoi auzi scâncetul acela și plânsul și revii la viață.

Adina: Cea mai neplăcută experiență a fost că am stat 4 zile internată cu dureri insuportabile și nu mi-au administrat absolut nimic pentru calmare. Și tot la cezariană am ajuns, deși nu era programată. Pe motiv ca bebe era prea mare. L-am născut cu 3,850 g.

Daniela: După ce am născut m-au cusut pe viu că nu s-a prins anestezia, a fost îngrozitor. Apoi am așteptat ore întregi să-mi aducă copilul.

Ana Maria: Din cauza că aveam dureri mari – urlam, și moașa mi-a dat o palmă să tac. Și-a permis că eram singură în travaliu cu ea și, vezi Doamne, a făcut tura de noapte. Apoi a rămas și pe zi, era obosită femeia și de nervi s-a răzbunat pe mine care aproape eram leșinată.

Bianca Nicole: Cusutul, injecțiile pentru anestezierea locală nu au avut efect. Am simțit tot. Au fost două ore de chin oribil și ginecologul care țipa la mine să nu mă mai mișc. Eu țipam că mă durea prea tare. La final a fost totul ok, dar am rămas cu traumă.

Anca: Pentru mine nașterea naturală la maternitatea din Slătina a fost o experiență traumatizantă! Am fost bătută cu palmele peste față și înjurată de cadrele medicale pentru că nu știam să împing atunci când aveam contracții!

 

Sursa: nastenatural.ro; takiedela.ru

Adaugă comentariu

Închide