Experienţa unei mămici din Moldova care a născut TRIPLEȚI în Cipru

Experienţa unei mămici din Moldova care a născut TRIPLEȚI în Cipru

 

Eugenia şi Ion Untilov locuiesc de opt ani în Cipru, şi tot acolo s-au născut şi cele trei comori ale  familiei – tripleţii pe nume Emily, Evelina şi David. Pentru Eugenia naşterea copiilor a fost o experienţă memorabilă şi plină de emoţii pozitive, pentru că a avut parte de o sarcină monitorizată ca la carte de un medic cipriot, dar şi pentru că sistemul medical al ţării a scutit-o de stresuri suplimentare, care în situaţia ei, mama de tripleţi, ar fi putut fi de-a dreptul dramatice. Despre experienţa plăcută a naşterii în clinica din Cipru ne-a povestit chiar ea.

“Am beneficiat de serviciile clinicii începând cu 2015, din prima lună de sarcină şi până la naştere. Clinica, care mai degrabă aminteşte de un hotel de lux, este una destul de accesibilă pentru o bună parte din populaţia acestei ţări. Preţurile, dacă e să ne raportăm la salariile de aici, sunt avantajoase pentru viitoarele mămici. Consultaţiile pentru toată perioada de sarcină costă circa 500 de euro, naşterea naturală este 2300 euro, iar cea cezariană – 3500 euro, indiferent că naşti un copil, doi sau trei, nişte sume infime, pe lângă raportul preţ – calitate de care am avut parte. Apropo, în suma de 3200 euro este inclusă şi operaţia plastică efectuată de medicul chirurg plastician. Mie mi-a fost făcută atât de bine, încât acum la un an de la operaţie, practic a devenit invizibilă.

 

Nu am avut nici o barieră lingvistică, iar frica precum că nu aş înţelege careva termeni medicali nu a existat, iar acest fapt m-a făcut să mă simt liberă şi fără griji. Astfel, începând cu luna a treia când medicul Andreas Pantazis ne-a dat lumea peste cap, anunţându-ne că în loc de gemeni vom avea tripleţi, am înţeles toate riscurile legate de starea mea. Am fost luată la evidenţă la termenul de patru săptămâni, şi până la termenul de 12 săptămâni m-am prezentat săptămânal la control, la solicitarea lui. Iar după ce am depăşit pragul de risc, vizitele mele s-au redus ca număr. Am avut parte de o monitorizare strictă, probabil de aceea şi am fost scutită de internări sau careva complicaţii pe parcursul sarcinii.

Am fost internată în condiţii de lux, iar asta se poate vedea şi din poze. Saloane spaţioase sunt dotate nu doar cu echipament medical. La ele au lucrat şi designerii, or, fiecare colţişor era gândit şi amenajat cu gust, în culori calde, care mie personal mi-au inspirat linişte şi siguranţă că totul va fi bine. Paturi reglabile pentru a facilita urcatul şi coborâtul unei femei aflate în travaliu, sau care numai ce a născut, dar şi canapele enorme unde se poate odihni soţul sau persoana apropiată ţie, care, apropo, poate sta cu tine atâta cât crede ea de cuviinţă, or, pentru aceasta nu există restricţii.

 

Am născut la termenul de 34 de săptămâni şi trei zile, trei copii perfect sănătoşi. Dar din cauza naşterii premature am fost nevoită să stau cu ei o perioadă mai îndelungată în maternitate. Primul a stat în incubator cinci zile, al doilea opt zile, iar al treilea – trei săptămâni. Aveam dreptul la vizită doar două  ore pe zi. În rest, copiii se aflau într-un salon special, iar de ei se ocupau medicii şi asistentele medicale. De trei ori pe săptămână copiilor li se făcea băiţă. Tot de datoria cadrelor medicale din maternitate era să ne înveţe şi pe noi cum se îmbracă, cum se face  băiţa şi cum se alăptează corect  prematurii. Pentru toată perioada de internare, vizitatorii pot să-ţi vadă copiii prin geamul de separare, şi doar părinţii au acces direct la ei.

Nu pot spune prea multe despre medicul şi moaşa care mi-au primit naşterea, pentru că nu îi cunoşteam. Am născut în perioada când mulţi dintre ciprioţi merg în concediu. Cert e că am avut parte de o atitudine excelentă din partea fiecărui angajat al clinicii – de la medic şi până la femeia de serviciu, care venea de câteva ori în zi pentru a face ordine în salonul şi aşa foarte curat.  

 

Alimentaţia a fost una bogată şi variată.  Prima mea masă a fost o supă uşoară cu fidea. A doua masă - ou fiert  cu peşte şi orez. Apoi am început să fiu alimentată tot mai diversificat. Cert e că ni se interzicea categoric să ni se aducă mâncare de acasă, pentru că atâta timp cât eşti internată în maternitate, ei răspund atât de mame, cât şi copii şi le este frică să nu păţească ceva unul din ei.

Am rămas cu cele mai calde amintiri legate de această perioadă frumoasă, şi chiar azi după mai bine de un an de la naştere, revenim cu drag cu toată familia la maternitate”.  

 

Foto: Arhiva personală; pantazisclinic.com.cy

Adaugă comentariu

Close