Ce este „săptămâna albă” și ce alimente putem consuma în această perioadă

Creştinii ortodocși se pregătesc pentru cel mai aspru și lung post. Este vorba de Postul Paștelui care va debuta luni, 18 martie, și va avea o durată de 48 de zile. Astăzi a început Săptămâna Albă, care este una cu un post special, în care nu se consumă carne, dar credincioșii pot consuma pește, ouă și lapte. Această săptămână mai este numită în popor drept săptămâna brânzei, sau săptămâna untului.

În calendarul creștin ortodox, Săptămâna Albă reprezintă o perioadă deosebit de semnificativă și plină de tradiții, care precede începutul Postului Paștelui. Această săptămână specială servește ca o pregătire spirituală pentru perioada de rugăciune, post și reflectare care urmează înaintea celebrării Învierii lui Hristos. În această perioadă, credincioșii se pregătesc pentru Postul Paștelui, care începe imediat după încheierea Săptămânii Albe.

Alimente permise în Săptămâna Albă:

1. Legume și leguminoase: Legumele proaspete și preparate sunt o parte importantă a dietei în Săptămâna Albă. Acestea includ o varietate de legume, cum ar fi morcovii, roșiile, cartofii, varza, broccoli, spanacul, ceapa, usturoiul și multe altele. De asemenea, leguminoasele, precum fasolea, linte sau mazărea, sunt o sursă excelentă de proteine vegetale și sunt adesea consumate în această perioadă.

2. Fructe: Fructele proaspete sau uscate sunt o altă opțiune sănătoasă și delicioasă în Săptămâna Albă. Acestea includ merele, perele, portocalele, bananele, căpșunile, afinele, cireșele și multe altele.

3. Cereale integrale: Cerealele integrale, precum orezul brun, quinoa, hrișca, orzul și ovăzul, pot fi incluse în dieta din Săptămâna Albă pentru a oferi energie și nutrienți esențiali.

4. Produse lactate: Produsele lactate cum ar fi iaurtul, brânza, laptele și untul pot fi consumate în Săptămâna Albă. Totuși, unii credincioși pot alege să limiteze sau să evite consumul de produse lactate în această perioadă, în conformitate cu tradițiile sau preferințele lor personale.

5. Ouă: Ouăle sunt adesea incluse în dieta din Săptămâna Albă și sunt consumate sub formă de preparate culinare diverse, precum omlete, ouă fierte sau ouă ochiuri.

Zilele cu dezlegare la pește în Postul Paștelui:

Comparativ cu celelalte posturi ale anului, Postul Paștelui poate fi considerat mai aspru, existând numai două sărbători cu dezlegare la pește ( a nu se cofunda, cu hărți ). Zilele cu „harți” sunt rânduite fie pentru a marca bucuria unor sărbători precedente, fie pentru a-i întări pe credincioşii care se pregătesc să țină un post prelungit. Așadar, în zilele respective vom putea consuma orice fel de alimente (carne, lapte, brânză, ouă, pește etc.).

Astfel, în acest an, credincioșii vor putea mânca pește de Buna Vestire (25 martie) și în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (28 aprilie).

În Biserica Ortodoxă, sâmbetele sunt dedicate în special pomenirii morților. Astfel, în primele șase sâmbete din Postul Mare, asemenea sâmbetelor „Morților”, se recomandă intensificarea rugăciunilor pentru cei trecuți la Domnul. Slujbele de pomenire poartă numele de parastase, care, în fond, sunt ierurgii speciale ale Bisericii.

Totuși, indiferent de alegerile alimentare făcute în această perioadă, este esențial să se păstreze scopul principal al Săptămânii Albe, care este pregătirea spirituală pentru sărbătoarea Învierii lui Hristos prin rugăciune, reflecție și renunțare la obiceiurile lumești.

Sursa: agora.md