7 lecții pe care ți le poate da o mamă dintr-o familie săracă

M-am gândit foarte mult înainte de a scrie această postare, din frica de a nu fi înțeleasă greșit, dar nu am putut trece cu vederea LECȚIILE pe care le-am luat ieri de la viață, poate cele mai importante de până acum. 
 

Așadar, ieri mi-am sărbătorit ziua de naștere și a fost pentru prima dată când urma să o petrec doar în compania copiilor, soțul fiind plecat peste hotare. Fără mese întinse și invitați. Și atunci îmi veni ideea – ce ar fi dacă aș lua un tort, niște plăcinte și altele de-ale gurii (elementar ce pun moldovenii pe masă când fac zile de naștere) și m-aș duce la o familie social-vulnerabilă. Am sunat-o pe Cristina Mastac Comerzan, care mai în glumă, mai în serios, m-a întrebat ce fel de familie caut, căci ea deține o palitră întreagă de cazuri – familii cu mulți copii, sau cu și mai mulți copii, departe sau aproape de Chișinău. Am zis că sunt în căutarea unei mame singure, și atunci Cristina mi-a dat adresa și numărul de telefon ale Tatianei din Fârlădeni, Căușeni, mamă a patru copii.

Tatiana este unul din cazurile când „prinde bine tot ce îi duci”. Din spusele Cristinei, toată sarcina cu ultimul copil a mâncat porumb de pe deal și și-a spălat părul cu gel de veselă. Părtașă la nebunia mea a fost prietena și cumătra mea Tatiana Stepanenco. Împreună am luat de acasă sau am procurat tot ce am crezut că i-ar prinde bine acestei femei și ne-am pornit.

Tatiana s-a dovedit a fi o tânără de vreo 20 și ceva de ani, care a venit într-un suflet în centrul Fârlădeniului ca să ne întâlnească. Când a urcat în mașină am simțit că mirosea a ... lăptic. Nu, nu a băutură sau a transpirație, ci a lăptic. Iar următoarele câteva ore pe care le-am petrecut în compania ei și a copilașilor ei au fost adevărate lecții de viață. 

1. LECȚIA DE OPTIMISM. Nu am auzit-o absolut niciodată pe această femeie să se plângă de greutăți. Dimpotrivă, ne-a zis că abia așteaptă să o dea pe cea mică la grădiniță ca să poată munci. „Sunt tânără, în putere, de ce să mă tem? Nu mă tem de lucru. Știu precis că greutățile mele vor duce cam încă un an. Nu mai mult.” 

2. LECȚIA DE MATEMATICĂ. Pe asta nu am înțeles-o, și cred că nici cel mai înrăit matematician nu ar înțelege-o, dar ea există – formula care îți permite să te descurci cu o îndemnizație de 540 de lei pe lună având patru copii, facturi lunare la lumină, apă, un credit etc. Ce-i drept, Tatiana a renunțat la frigider, pentru că factura de luna trecută a bătut-o rău la buzunar, dar a găsit alternative – a acoperit definitiv geamurile casei, creând senzația de răcoare, și acolo păstrează tot ce ar trebui să stea la frigider. Sau duce la vecini. De unde ia bani pentru mâncare, pentru haine, pentru cheltuieli curente? A rămas un mister. 

3. LECȚIA DE MATERNITATE. De unde găsește femeia asta - înconjurată de sărăcie lucie, fără sprijin din partea nimănui, mereu cu gândul la ziua de mâine - dragoste și căldură pentru fiecare copilaș în parte? Nu știu! Un pupic, o mângâire, o dojeneală... și vă spun cu cea mai mare sinceritate, erau chestii absolut firești, pe care femeia asta le face zilnic, și nu de ochii noștri. „Cum să nu îi iubesc dacă atâta am suferit pentru dânșii. Băiatul are encefalopatie, este pus la grupă. Cu una din fete am avut risc mare de pierdere și a trebuit să merg în toată ziua la spital pentru a păstra sarcina, iar seara să revin acasă la ceilalți pentru că nu avea cine să stea cu ei. Altă fetiță a rămas practic fără dinții din față, căci s-au măcinat toți. A ajuns caria la os. Atâtea nopți nedormite din cauza asta”. După cele văzute și auzite, nu mi se întoarce limba să spun că-mi este greu cu doi copii... 

4. LECȚIA DE DEMNITATE. „Nu demult am fost vizitată de o familie care au venit să mă ajute, dar la fiecare întrebare mă acuzau de ce am făcut atâția copii. După plecarea lor am plâns... Sunt săracă, dar am demnitate. Și tuturor celor care mă acuză că am făcut atâția copii le spun că atâția mi-a dat Dumnezeu și eu îi voi crește pe toți patru. Am o rudă care a făcut 25 de întreruperi de sarcină, iar acum își petrece bătrânețile în absolută singurătate, după ce un băiat i-a murit de mic, iar altul s-a pierdut de băutură”. 

5. LECȚIA DE BUNĂTATE. Băiatul meu mai mare avea în buzunar o bombonică pe care a scos-o și i-a dat-o lui Mișulică (fiul Tatianei). Mezinul meu a văzut și desigur a început să plângă că vrea și el una. Era ultima. Atunci Mihai a scos bomboana din gură a rupt-o în jumătate și i-a întins-o!! O bomboană cât unghia mea de mare. Voi ați văzut mulți copii să-și scoată bomboanele din gură și să le împartă cu alți copii știind că următoarea ar putea să o mânânce peste câteva săptămâni sau chiar luni? Eu nu!

6. LECȚIA DE RESPONSABILITATE. Am luat-o tot de la Mihai, care, deși are doar șase ani, este mâna dreaptă a mamei lui. Are grijă mereu de cele TREI surori mai mici. Nu de una, ci tocmai de trei. Nici când se joacă nu le scapă din ochi. 
 

7. LECȚIA DE .... VIAȚĂ. Câteva date biografice despre Tatiana. A rămas fără mamă la trei ani. Tatăl ei s-a recăsătorit cu o altă femeie, de la care a auzit de toate numai nu cuvinte de dragoste. La vârsta de 11 ani i-a murit fratele, iar după asta tatăl ei s-a dat definitiv în patima băuturii. S-a măritat la 15 ani crezând că va scăpa de calvarul de acasă, dar a pățit-o mai rău. A fost bătută până la inconștiență, iar sechelele în urma bătăilor frecvente la are și azi. La 16 ani (deși s-ar putea să greșesc vârsta) a rămas gravidă cu primul copil. A trăit în calvar până când una dintre vecine a luat-o și a dus-o într-un centru maternal, unde Tatiana a fost ajutată și consiliată. „Acolo mi s-a „băgat bumbac în cap” și am înțeles că de fapt nu e normal cum am trăit eu până atunci. Cu tatăl băiatului m-am despărțit. După ceva timp am cunoscut un alt bărbat, care mi-a dăruit aceste trei minunății. Dar nici acum nu a fost să fie, pentru că povestea s-a repetat. L-am alungat încă înainte s-o nasc pe mezina. De atunci mă descurc de una singură cum pot”. 

Text și foto de Daniela Borodachi,

redactor Odoraș.