Acerumen

Animalele de companie: beneficii sau pericol pentru copii?

Animalele de companie: beneficii sau pericol pentru copii?

Bebelușii iubesc animalele, iar animalele iubesc picii și părinții au toate motivele să se gândească la ideea de a avea în casă un animăluț de companie. Desigur, nu e floare la ureche să adopți un animal, aceasta cere multe schimbări și sacrificii din partea părinților.

Primul an din viața unui copil este cea mai importantă perioadă în construirea rezistenței, consideră autorii studiului ce a fost publicat în Jurnalul de Alergii Clinice și Experimentale (în orig. Clinical & Experimental Allergy Journal), citat de cotidianul britanic The Telegraph.  Multe beneficii au copiii ce cresc având în preajma lor un patruped, decât cei ce nu se bucură de compania lui.

Pediatrul Dennis Ownby, șeful secției de alergii și imunologie din cadrul Colegiului Medical din Georgia, spune că existența mai multor animăluțe în casă reduce și mai mult pericolul de apariție a alergiilor. Micuții care cresc cu un animal în casă prezintă mai puține riscuri de a dezvolta boli cardiovasculare, alergii și infecții  respiratorii.

Mai mult, bebelușii care cresc în case cu animale de companie dezvoltă cu 44% mai puține infecții ORL decât cei fără animale de companie și au șanse cu 29% mai mici de a primi antibiotice, față de ceilalți. Un animal care îl antrenează pe copil la reprize de joacă și alergare în parc sau chiar la mers, contribuie la scăderea riscului apariției tensiunii arteriale, a obezității și păstrează tonusul micuțului.

Câinii sunt cunoscuți pentru faptul că te pot elibera de stres. Câinele poate avea efect terapeutic asupra întregii familii. Pentru copii, un câine poate însemna siguranță și securitate atunci când sunt singuri acasă. Și pisicile au capacitatea de a „absorbi” stresul, chiar dacă nu sunt atât de „drăgăstoase” precum câinii. Însă, mângâierea blăniței unei pisici are un efect extraordinar de calmare. Copiii devin mai responsabili și se învață să aibă răbdare și iubire pentru o ființă vie. Ei devin mai prietenoși și petrec mult timp cu iubitul lor animăluț, citesc împreună cărți cu povești, mănâncă împreună, se plimbă împreună, aleargă împreună, comunică împreună, astfel copilul se dezvoltă fizic și cognitiv mai bine.  

Pe lângă partea pozitivă a ideii de a avea un animăluț în casă, există și partea mai puțin bună. Părinții când adoptă un patruped trebuie să știe că se expun anumitor riscuri. În primul rând, animalul poate ataca bebelușul. Unii câini pot deveni agresivi din cauza anxietății, din cauza că copilul plânge sau strigă, că nu au destulă atenție de la stăpâni. Comportamentul lor agresiv se poate vedea prin faptul că ei nu mai ascultă comenzile stăpânului. Devin posesivi faţă de anumite obiecte, cum ar fi jucăriile, şi pot mârâi sau mușca când te apropii de ei dacă sunt ocupați cu ele. Ei pot să împingă sau să muște copilul, cerând ca atenția să le fie acordată doar lor. Ei pot păzi zonele strategice ale casei, nelăsându-i nici măcar pe membrii familiei să intre în acele zone.

Nu este de dorit ca un câine agresiv să doarmă în dormitor. Dormitorul este o zonă „privilegiată“, iar dacă i se permite să doarmă acolo, aceasta i-ar putea da câinelui în casă o poziţie mai înaltă decât cea a copiilor. Dimpotrivă, culcuşul câinelui trebuie aşezat în bucătărie sau într-o cuşcă afară (în cazul locuinței la sol). Animalele de companie lasă păr, bebelușul poate înghiți sau inspira firele de păr ceea ce poate duce la dezvoltarea astmului. În cazul în care animalul nu este deparazitat și vaccinat la zi, copiii, dar și adulții, riscă să ia o gamă largă de microbi și paraziți. Broaștele țestoase sunt unele dintre cele mai puțin recomandate animale, deoarece acestea se îmbolnăvesc des de conjunctivită, care se poate transmite mai ușor copiilor decât adulților.

 

 

Surse: medlife.ro; radiocluj.ro; DailyMail;

sfatnaturist.ro; digi-animalworld.tv; tikitoki.ru; wol.jw.org

Adaugă comentariu

Închide