3 medici pediatri, care sunt și mămici, dezvăluie ce fac când copilul lor este răcit

3 medici pediatri, care sunt și mămici, dezvăluie ce fac când copilul lor este răcit

Momentele în care copilul este răcit sunt la fel de problematice pentru mame, chiar dacă au cunoștințe medicale de specialitate. Vedeți mai jos ce fac câțiva medici pediatri și mămici totodată atunci când copilul lor răcește.

Daniela Cristina Nicorici, medic specialist pediatru, competență apifitoterapie pe care o puteți găsi în cadrul Ioana Medical Center, ioanamed.ro , spune:

Ca mamă pediatru cu 4 copii, respect câteva principii atunci când unul dintre ei întâmpină o astfel de afecțiune:
1. Hidratarea corespunzătoare. Aceasta se face constant, pe tot parcursul zilei, în general cu apă, eventual și cu ceaiuri, sucuri de fructe, supe limpezi. La sugarul alimentat la sân este important alăptatul frecvent.
2. Curățarea nasului/suflarea frecventă. Aceasta este importantă pentru a face posibil alăptatul, respectiv alimentarea copilului, cât și pentru a preveni complicațiile datorate obstrucției nazale (otitele, spre exemplu). Igiena se poate face prin lavaj nazal cu ser fiziologic sau apă de mare, apoi curățarea/aspirarea nasului și eventual administrarea de picături la indicația pediatrului.
3. Odihnă pentru refacerea organismului.
4. Scăderea febrei. Aceasta se poate face prin metode fizice (împachetări) sau prin medicație (antitermice: paracetamol, ibuprofen în dozele corespunzătoare prescrise de medic). Persistența febrei peste 3 zile sau agravarea simptomelor impune prezentarea la medic (semne de alarmă ar fi: tusea frecventă, otalgia-durere auriculară, respirație zgomotoasă/rapidă).
5. Umidificarea aerului din cameră (cu ajutorul umidificatorului la valori între 40-60%) și aerisirea frecventă.
6. Spălatul frecvent și corect al mâinilor. Din păcate, sunt mulți copiii care nu știu să se spele corect pe mâini (durata spălatului este importantă, să-i învățăm să numere până la 10 și înapoi cât timp își spală mâinile).
7. Acoperirea gurii atunci când strănută/tușesc și aruncarea șervețelelor la coșul de gunoi când își suflă nasul - care, la fel ca spălatul mâinilor, împiedică răspândirea microbilor.
8. Consumul preponderent de fructe și alimente ușoare (iaurturi, supe).
9. Evitarea automedicației (eventual utilizarea suplimentelor de tipul: vitamina C, zinc, echinaceea, propolis - dacă copilul nu este alergic).

Oana Șoaită, medic pediatru, pe care o puteți găsi la https://www.facebook.com/dr.soaita/ , spune:

Deoarece răceala copilului presupune absența sa de la școală /grădiniță și un adult care să gestioneze situația acasă, sunt «obligată» să acționez de la primele simptome. Îndepărtarea secrețiilor nazale «obsedant» de frecvent este primul pas. 

Caloriferele le setez la temperatură joasă, astfel copilul poate respira pe nas și nu pe gură. O pernă în plus îl ajută să stea cu trunchiul înclinat, un alt motiv să respire mai bine. Dușul de seară este obligatoriu. Crema mentolată - aplicată pe piept - nu lipsește din casă. 
De-a doua zi mă aștept să tușească. Acest mecanism de îndepărtare a secrețiilor de pe căile respiratorii încerc să îl ajut cu un sirop de tuse din plante.
Hidratarea rămâne prioritară. Din cauza nasului înfundat copilul respiră pe gură și gâtul se înroșește. Apetitul scade, așadar copilul va avea în timpul zilei mese mai multe și mai mici. Antiinflamatoarele bucofaringiene sunt bune la gust și acceptate de copii. Ele devin o recompensă după fiecare masă. 
Repausul la pat în timpul răcelii este benefic organismului. În primele zile de boală copilul este «cuminte» și stă în pat. Când începe să se însănătoșească el «zburdă» prin casă plin de energie. Acesta este un semn că îl pot scoate la aer - la început pentru câteva minute. 

Anca Cochino, medic specialist pediatru www.pediasan.ro spune: 

Când răcește copilul în primul rând încerc să îl hidratez cât mai bine cu putință. Dacă nu vrea să mănânce, nu e nicio problemă 2-3 zile. Mai ales cât persistă durerea de gât sau secrețiile nazale importante (nu prea mai simțim bine gustul, nici mirosul alimentelor, deci nici nu prea avem poftă de mâncare când răcim).
Când era mic prefera laptele, dar, pe măsură ce a crescut, am putut varia felul lichidelor. Acum îi place să bea și ceai cu miere, limonadă, sucuri de fructe proaspete, compot, zeamă de supă, apă, lapte. Variind gustul lichidelor pe parcursul unei zile e mai ușor de asigurat suplimentarea hidratării. Lichidele să fie călduțe și trebuie băute în cantități mici, repartizate pe parcursul întregii zile și al nopții (24 de ore), mai ales când se asociază cu febra care deshidratează copilul. Febra o tratăm clasic, cu ibuprofen sau paracetamol sau algocalmin, la nevoie.
Dacă începe să îi curgă nasul trebuie curățat cât mai bine. Copilul meu, din fericire, a învățat foarte repede să sufle nasul (în jur de 1 an). Când se înfundă folosim ser fiziologic sau descongestionante.
Când tușește folosim ceai călduț cu miere, sirop de brad și curățăm nasul. Când a răgușit, am folosit și aerosoli cu adrenalină.
Durerea de gât o tratăm cu miere, lichide călduțe și dulci băute treptat, guriță cu guriță, ibuprofen, acadele speciale pentru durere în gât, sirop cu glicerol, preparate homeopate de tip homeogene 9 (sunt dulci).

 

Sursa: qbebe.ro; eva-dent.ru

Adaugă comentariu

Închide