Tot ce trebuie să ştii despre lambliaza la copii

Tot ce trebuie să ştii despre lambliaza la copii

Lambliaza sau, cum i se mai spune în ultimul timp, giardiaza este o maladie intestinală parazitară foarte răspândită, întâlnită îndeosebi la copii (cam la fiecare al cincilea copil), dar şi la adulţi, care, de cele mai multe ori, sunt purtători asimptomatici de Giardia.

 

De unde a luat-o?

Fiind de dimensiuni microscopice, Lamblia intestinalis, sau Giardia lamblia, rezistă foarte bine în afara corpului nostru datorită faptului că se poate transforma în chist (s-a dovedit că chisturile de lamblia sunt rezistente la clorinare şi pot supravieţui în apă mai mult de 3 luni).

Cel mai adesea micuţii iau parazitul din apă, de pe fructele şi legumele nespălate sau spălate cu apă infestată, sau de la gradiniţă, de la alţi copii bolnavi. Lambliaza este una dintre maladiile „mâinilor murdare” şi una dintre cauzele frecvente de diaree acută şi cronică – atât la adulţi, cât şi la copii. Parazitul se găseşte în natură sub două forme: chist şi “adult”. Omul se infestează ingerând doar 10-25 de chisturi de Giardia lamblia.

Odată ajuns în intestin, parazitul se fixează la nivelul duodenului şi al primei treimi a intestinului subţire, unde începe să se dividă rapid. Din fiecare lamblie, la cinci ore se formează alte două. În final, porţiunea iniţială a intestinului subţire va fi tapetată cu o "peliculă" de lamblii, care, în cazul invaziilor îndelungate, în regiunile localizării lor induc dereglări masive ale mucoasei intestinale, provocând reacţii inflamatorii şi perturbând sinteza fermenţilor cu rol de asimilare a glucidelor, lipidelor, proteinelor, vitaminelor. Mai mult decât atât, dacă maladia se cronicizează, au loc modificări degenerative ale mucoasei intestinale, însoţite de alergizarea organismului şi de dereglări din partea ficatului, pancreasului, căilor şi vezicii biliare pe fondul acţiunii toxico-infecţioase pe care o exercită aceşti paraziţi.   

 

Cum îţi dai seama că are lambliază?

Lambliaza este o boală care poate avea puţine manifestări. De obicei, singurul lucru pe care îl observi este că puiul tău e cam slăbuţ, nu prea are poftă de mâncare, dă semne de oboseală şi manifestă reacţii alergice pe care nu le-a avut anterior. S-a observat că în unele cazuri semnele de boală pot lipsi o perioadă de timp, pentru ca, după o incubaţie de 1-3 săptămâni, să apară progresiv diaree, dureri abdominale, balonări, greţuri, vărsături, scăderea poftei de mâncare şi a greutăţii corporale, astenie, dureri de cap. În giardiaza cronică simptomatologia se limitează la o stare de disconfort digestiv, scaune de consistenţă diminuată ce pot ceda spontan, alternând cu perioade de constipaţie, precum şi semne de malabsorbţie intestinală. Boala nu este foarte gravă, dar trebuie tratată cât mai repede, pentru a permite o dezvoltare normală a copilului.

 

Ce faci, unde mergi pentru analize?

În primul rând, trebuie să te adresezi unui medic pediatru sau gastrolog şi să-i descrii lucrurile anormale ce te îngrijorează: prezenţa febrei, transpiraţiilor, scaunelor moi, pierderea a câteva kilograme, tusea, somnul agitat, durerile de burtă ş.a.

După care trebuie neapărat să faci un examen parazitologic la un laborator specializat pentru a te încredinţa că micuţul are sau nu lamblioză. Acest examen se numeşte coproparazitologic, iar rezultatul îl afli cel târziu a doua zi. Dacă răspunsul este negativ, nu înseamnă că te poţi relaxa. Uneori, testele pot ieşi fals negative. Pentru a indica un diagnostic microscopic maximal veridic, se recomandă să se repete examenele coprologice, la interval de 5-7 zile, o perioadă de 4-5 săptămâni din cauza specificului de dezvoltare a parazitului (există perioade după infestare când parazitul sub formă de chist nu apare în scaun).

O investigaţie mai eficientă din punctul de vedere al veridicităţii este imunodiagnosticul, care poate detecta atât anticorpi (din serul sangvin), cât şi antigene (din materiile fecale). Prezenţa anticorpilor anti-Giardia poate indica fie o invazie trecută, fie una recentă, datorită faptului că anticorpii în lamblioză se păstrează un termen destul de îndelungat, chiar şi atunci când parazitul a fost eliminat în totalitate în urma tratamentului, pe când prezenţa antigenului de Giardia în fecale indică o invazie activă, care necesită tratament. 

 

Cum se recoltează proba de materii fecale?

Proba de materii fecale pentru analiza la prezenţa Giardia se recomandă să se recolteze din scaunul emis spontan în dimineaţa respectivă sau cel mult în seara anterioară şi ţinut la temperatura frigiderului. Acesta se prelevează în containere simple pentru materii fecale (se vând în farmacii) înaintea instituirii tratamentelor cu supozitoare; se recoltează o cantitate mică (cât o linguriţă (10g), din 2-3 locuri), nu se umple containerul.

Mulţi cred că pentru un mai bun diagnostic, proba de materii fecale aduse la investigaţie trebuie să fie caldă. Un medic parazitolog din cadrulunui laborator din Chișinău, ne-a spus că lambliile se depistează mai des sub formă de chisturi sau antigene în materiile fecale, şi deci respectarea acestei condiţii nu este obligatorie.

 

Cum se tratează lambliaza?

Tratamentul acestei parazitoze trebuie efectuat la medicul specialist gastroenterolog, la pediatru sau la medicul de familie în complex cu tratamentul de normalizare a funcţiei digestive şi a stării generale a organismului. Este important să fie examinaţi toţi membrii familiei/comunitaţii respective, din cauza riscului de infestare şi menţinere a parazitozei în cadrul focarelor familiale. De obicei, toate schemele de tratament indicate de medici sunt eficiente, dar totuşi se observă recidive, care se pot întâmpla din următoarele cauze:

1.     A avut loc o reinfestare, deoarece în familie, în comunitate, printre prieteni, în cadrul colectivului şcolar sau de la grădiniţă există o sursă de infecţie, adică o persoană cu lambliază, dar care nu ştie că este bolnavă.

2.     Nu a fost respectat tratamentul.

3.     Datorită faptului că lambliile au capacitatea de a se îngloba în vilozităţile (cutele)  mucoasei intestinale, nu întotdeauna o cură de tratament are efectul maxim de eliminare a paraziţilor, de aceea se recomandă ca după tratament să se repete investigaţia parazitologică pentru determinarea eficacităţii tratamentului.

NU FACEŢI TRATAMENTE FĂRĂ SĂ CONSULTAŢI MEDICUL!

 

Foto: howtogetridfromstuff.com

Adaugă comentariu

Închide