Set botez

Mai este curaj pentru a naște un copil dacă precedentul are probleme grave de sănătate? Poveștile unor mame din Moldova!

Mai este curaj pentru a naște un copil dacă precedentul are probleme grave de sănătate? Poveștile unor mame din Moldova!

Copiii sunt cea mai mare bucurie a vieții, o spune orice părinte. Dar uneori soarta este prea dură cu familiile în sânul cărora se nasc copilași cu probleme de sănătate, uneori foarte grave. De multe ori, având asemenea copii unii părinți cu greu se decid să mai aducă pe lume și alții, posedați de frica de a nu face față situației. Reporterul Odoraș a discutat două asemenea mame, care în pofida greutăților la care le-a expus viața, au găsit în sine forțe să se bucure repetat de maternitate, iar în paralel să se ocupe de celălalt copilaș, care continuă să aibă nevoie de multă atenție și multă dăruire. 

Doina Losețchi este mamă a trei copii: Tudor de 22 ani, Alexandra de nouă ani, și Sofia de aproape doi ani. Din păcate, Alexandra suferă de Sindromul Rett, o boală genetică gravă, care presupune o dereglare neurologică severă, ce afectează dezvoltarea normală a creierului, respectiv acești copii își pierd abilitățile pe care le posedă, respectiv toată atenția și puterile mamei au fost canalizate către ea, în speranța de a o salva pe cât este posibil, iar asta înseamnă că o altă sarcină era exclusă. Povestește mama mai departe.

Dar a decis Cel de Sus pentru noi. Eu mă consider o persoană puternică, dar nu știu dacă o a treia sarcină intra în planurile mele. Azi privind în urmă consider că nașterea Sofiei este asemeni unei recompense. Prin ea o aud pe Alexandra, or, eu și acum sper că într-o zi o s-o aud pe Alexa spunând măcar două silabe: ma-ma... La moment, Sofia vorbește și pentru ea. Cel mai greu mi-a fost atunci când am venit acasă de la maternitate cu Sofia. Nu știam cum va reacționa Alexa, ea fiind imprevizibilă și obișnuită cu toată atenția asupra sa. Mă rugam s-o accepte pe cea mică, mă rugam ca Sofia să nu se sperie de isteriile Alexandrei. Slavă Domnului, lucrurile s-au aranjat! Mai mult chiar, azi reușesc să îmbin familia cu terapia Alexandrei, cu jobul și cu ONG-ul, cel de-al patrulea copil al meu. Sigur era mai bine dacă ziua avea 28 de ore, dar încerc să fac față și să mă descurc și cu cele care ne sunt date. Îmi structurez totul, le pun pe ore, programez la maximum posibil totul, grație tehnologiilor: telefon, net - câștig timp. 

 

Natalia și Alexandru Iacub sunt un alt cuplu minunat în familia cărora cresc doi copilași. Alexandru, care suferă de autism, și micuța Elizaveta. Povestește mama: la al doilea copil ne-am decis cu greu. Mai exact, ne-au trebuit ceva ani. Diferența dintre Alexandru și Elizaveta (sau Sășuca și Eli cum îi dezmiardăm noi) este de șapte ani. Când au apărut problemele cu Săşuca nu am avut timp să ne gândim și la alt copil pentru că am investit totul în recuperarea lui. La a doua sarcină am stat toate cele nouă luni cu frica în sân, am efectuat toate analizele și testările necesare, doar ca să ne asigurăm că totul va fi bine. În 2017 a apărut Eli în viața noastră și a schimbat totul. Ne-a schimbat atât pe noi, cât și pe fratele său. L-a făcut mai sociabil, mai deschis. Este foarte greu să faci față la doi copii, mai ales când cea mică copiază comportamentul fratelui său. În fiecare zi mergem toți și îl ducem pe Săşuca la terapie. Eli s-a obișnuit căci avem rutina aceasta de când ea avea vreo patru luni. Ambii stau pe bancheta din spate cuminți. Sunt momente când Eli poate să plângă și atunci fratele său își pune mâna alături cumva să o liniștească. În aceste momente ce poți să-ți mai dorești de la viață?

Sursa foto: arhiva personală

 

Adaugă comentariu

Închide