Adaptarea la statutul de tată. Cum poate face față partenerul noilor provocări

Deși tatăl simte că intră într-un con de umbră odată ce în familie apare un nou- născut, implicarea lui este esențială pentru familie. Adaptarea la statutul de tată se face treptat, începând de dinainte de nașterea copilului. Adaptarea la statutul de tată este o provocare căreia unii bărbați îi fac față ușor, alții mai greu sau, în rare cazuri, deloc. Viața familiei se schimbă radical odată cu apariția unui copil și, pentru că majoritatea vizează mama și copilul, tatăl este cel care trebuie să se adapteze treptat atât copilului, cât și partenerei, care suferă modificări hormonale semnificative, instabilitate emoțională și o răsturnare a priorităților.

Chiar dacă întreaga atenție a celor din jur se axează pe mamă și copil, și tatăl trece prin schimbări semnificative care îl pot debusola și care, greșit gestionate, pot contribui la instabilitatea familiei. Privarea de somn, anxietatea, temerile, stresul, confuzia privind relația cu partenerul, incertitudinea- toate acestea sunt resimțite puternic de tată, mai ales dacă nou născutul are colici în primele luni și/ sau alte probleme de adaptare. Adaptarea la statutul de tată se face treptat, începând chiar de dinainte de nașterea copilului, iar așteptările realiste și dorința de implicare sunt primii pași ai succesului.

Iată care sunt aspectele care îi ajută pe tați să facă față cu brio noii provocări:

Informare din timp și continuă despre copil și mamă

Este important ca tatăl să se pregătească din timp pentru noul rol, iar acest lucru presupune participarea la un curs de puericultură, informarea privind îngrijirea nou-născutului  și a nevoilor pe care le are în primele luni de viață. La fel de important este ca partenerul să știe ce modificări aduc femeii sarcina și nașterea, atât la nivel fizic, cât, mai ales, la nivel emoțional. Un tată informat va face mai ușor față schimbărilor care apar în familie și va reuși să se conecteze mai bine cu copilul încă de la început, fără să-i fie teamă că poate face greșeli care să îl pună pe cel mic în pericol.

Inițiativă și implicare

Unii parteneri sunt tentați să devină spectatori ai noii echipe mamă-copil și să intervină punctual, și doar atunci când li se cere acest lucru. Acest lucru o poate face pe mamă să se simtă copleșită, iar de aici până la apariția tensiunii în cuplu e doar un pas. Inițiativa și implicarea în activități diverse vor fi cu siguranță apreciate, de la igienizarea pompei de sân, spălarea biberoanelor, pregătirea laptelui praf (dacă e cazul), ținerea copilului în poziție verticală pentru a scoate aerul, schimbarea scutecului, băiță, plimbare și până la preluarea sarcinilor casnice care, până la apariția copilului erau, probabil, altfel împărțite.

Somn de calitate

Privarea de somn dezechilibrează grav orice persoană și este important ca cei doi parteneri să își împartă în așa fel responsabilitățile încât fiecare să poată fi atent și la propriile nevoi. Somnul de calitate ajută atât mama, cât și tatăl să coopereze mai bine, să își îngrijească mai bine copilul și să dea randament mai bun în sarcinile de acasă și cele de la serviciu. Deși este greu, ca părinte, să te gândești la propriul somn atunci când nou-născutul nu doarme noaptea ore în șir, chinuit de colici, trebuie să fii conștient că lipsa somnului te va dezechilibra și va genera și alte probleme greu de gestionat: anxietate, lipsa concentrării, tulburări de dispoziție, lipsa randamentului în activități de rutină, probleme de sănătate etc.

În funcție de situație, fiecare familie poate apela la propriile soluții în așa fel încât ambii adulți să reușească să doarmă un număr rezonabil de ore în perioadele în care copilul se trezește în timpul nopții. Pentru unii poate fi eficientă metoda de a se ocupa cu rândul de copil atunci când se trezește: o noapte un adult, următoarea noapte un alt adult. Pentru alții, poate funcționa soluția ca unul să fie „de serviciu” în prima parte a nopții și celălalt în a doua. Este de dorit ca părinții să beneficieze de ajutor (bonă, bunici), în așa fel încât nici unul dintre ei să nu ajungă la epuizare.

Mișcare și alimentație echilibrată

Probabil că nici sportul și nici propria alimentație nu sunt prioritățile taților de nou-născut, ceea ce nu înseamnă că nu pot contribui semnificativ la calitatea vieții și a stării de spirit. Mersul la sală poate fi înlocuit cu plimbarea copilului prin parc și, în timpul în care cel mic doarme în aer curat, câteva exerciții făcute de tată sunt mai mult decât binevenite.

În ceea ce privește alimentația, dacă tatăl preia responsabilitatea cumpărăturilor sau a pregătirii meselor, este important să aibă în vedere că, în perioadele stresante, cum sunt cele prin care trec familiile cu copii mici, alimentația echilibrată îi poate ajuta pe părinți să se mențină pe linia de plutire. Fructele, legumele și carnea nu trebuie să lipsească din alimentația zilnică, pentru că altfel apar carențe greu de controlat.

Viața de părinte este, fără doar și poate, o mare provocare, atât pentru mamă, cât și pentru tată. Când cei doi parteneri fac echipă, își împart sarcinile echitabil și sunt atenți și la propriile lor nevoi, sunt șanse mari să treacă cu bine peste perioada delicată de la început și să facă față cu brio și solicitărilor care vor urma.