Viziunile tibetane asupra educării copilului

Tibetanii sunt probabil unii dintre cei mai calmi oameni din lume. Ei pun în prim-plan omul, iar alte elemente precum divinitatea, bunurile materiale și altele vin abia mai apoi, contează în primul rând omul. Tibetanii au niște viziuni foarte interesante asupra educării copiilor, de aia ne-am gândit să vi le redăm, poate găsiți ceva util și pentru voi ca părinți.

- Fără umilință și pedeapsă corporală. Tibetanii sunt de părere că singurul motiv pentru care copiii sunt bătuți de părinți este fiindcă aceștia nu pot da înapoi.

- Prima perioadă de până la 5 ani copilul trebuie tratat ca un rege. Nu trebuie să-i interzicem nimic, doar să-l distragem.  Dacă copilul face ceva periculos, atunci faceți față speriată și scoateți o exclamație înspăimântată. Un copil înțelege perfect acest limbaj. În această perioadă la copil se dezvoltă curiozitatea, interesul pentru viață. Copilul nu este capabil încă să construiască lanțuri logice lungi. De exemplu, a spart o vază scumpă. El nu înțelege că pentru achiziționarea unui asemenea vaze trebuie să muncești din greu și să câștigi bani. El va percepe pedeapsa ca suprimare dintr-o poziție de putere. Astfel voi îl învățați nu cum să nu strice vasele, ci să asculte întru totul pe cel care este mai puternic. Aveți nevoie de așa ceva pentru viitorul copilului?

-  A doua perioadă de la 5 la 10, când copilul este tratat „ca un sclav”. Stabiliți sarcini pentru el și cereți realizarea lor. Poate fi pedepsit dacă nu face ceea ce i s-a zis (dar nu fizic). În acest moment, inteligența se dezvoltă în mod activ. Copilul trebuie să învețe să prezică reacția oamenilor la acțiunile sale, să determine o atitudine pozitivă față de el însuși și să evite manifestarea celei negative. În acest moment, nu vă fie teamă să încărcați copilul cu cunoștințe.

- A treia perioadă de la 10 la 15. Acum ne tratăm copilul ca pe un om egal nouă. Nu pe picior de egalitate, ci anume „ca egal”, pentru că oricum, voi, părinții, aveți mai multă experiență și cunoștințe. Consultați-l cu privire la toate aspectele importante, oferiți-i și încurajați-i independența. Impuneți-vă voința în „mănuși de catifea” în procesul de discuție, oferiți-i sfaturi. Dacă nu vă place ceva, atunci atrageți-i atenția asupra consecințelor negative, evitând interdicțiile directe. În acest moment se formează autonomia și independența gândirii.

- Ultima perioadă este de la 15 ani, când trebuie să-l tratați cu respect. Este prea târziu să mai educați un copil la această vârstă și nu puteți decât să vă bucurați de roadele muncii voastre.

Ce consecințe pot provoca nerespectarea acestor reguli?

Dacă suprimați un copil sub 5 ani, atunci îi suprimați pofta și interesul pentru viață, inteligența, chiar și imunitatea. Astfel îl învățați ca în mod obișnuit să se supună forței brutale. Îl faceți o victimă ușoară pentru orice tip de ticălos.

Dacă veți continua să-l alintați exagerat după 5 ani, atunci copilul va crește copilăros, infantil, incapabil să muncească și, în general, să depună eforturi spirituale.

Dacă aveți grijă exagerată de un copil peste 10, atunci acesta va crește nesigur, dependent de prietenii mai siguri pe acțiunile lor, dar care nu au întotdeauna au influență bună asupra celor din jur.

Dacă nu vă respectați copilul după 15 ani, el nu vă va ierta pentru acest lucru și va pleca pentru totdeauna la prima ocazie.

Foto simbol: fit4brain.com