Cărți toxice pentru copii sau cum ne transformăm copiii în monștri!

Sunt mamă a doi băieți (2 ani și 11 ani) și sunt mereu în căutare de literatură educativă pentru ei. Cel mai mare a început să descopere cărțile când nu avea nici un an, la fel ca și mezinul. Nu am forțat lucrurile, ci doar am mers foarte des prin librarii și la expoziții de carte, iar pasiunea de a lectura s-a instalat pe neobservate. M-am bucurat enorm, căci eram convinsă că cea mai inofensivă și corectă cale de a dezvolta un copil sunt cărțile... 

Acum băiatul mai mare e în clasa a 6-a și citește multă literatură adăugătoare, în afara programului școlar. Încerc mereu să-i iau doar cărți bune. Ultimele cărți citite au fost volumele 1 și 2 din Winnetou. De vreo jumătate de an încoace însă, elevul meu, care este un băiat destul de rebel, mă roagă foarte insistent să îi iau volumul de cărți Jurnalul unui puști, pentru că… „toți copiii au” și e foarte „cool”. Am tot ezitat să o fac, probabil intuiția mea și-a spus cuvântul. Dar am început să caut aceste jurnale și să văd ce reprezintă în interior... GROAZNIC!

Scene pline de violență, atitudine dezgustătoare față de colegi, părinți, profesori, minciuni și nici o morală la finalul cărții. Da, poate e o parodie!? Dar baiatul meu, care ia tot la propriu, a și început să aplice unele sfaturi din acest jurnal, care a nimerit în mâna lui la școală, în clasa a 4-a, fiind adusă de un coleg. Și când te gândești că o astfel de carte a cucerit jumătate din adolescenții din Moldova, nu mai zic de România sau alte țări în care a fost tradusă... 

Capacul la toate a fost seria de cărți „75 de sfaturi...”, un volum dintr-o serie foarte populară printre copiii de la 6 la 16 ani. Asta a fost culmea! Mai ales că sunt cărți accesibile ca preț și par foarte atractive. Prima reacție a băiatului meu când a văzut-o pe un magazin online de cărți a zis ”WOW ce carte super! Mi-o comanzi?”. NU! Categoric! Niciodată nu i-au cărți la nimereală și nu permit copilului să ia din capul lui cărți. Mai bine dau 400 lei pentru o carte cu un conținut bogat și adecvat vârstei, decât o carte de 50 de lei (cam atâta costa cartea ”75 de sfaturi...” și are 300 de pagini), care să îmi transforme copilul în monstru.

Ca să nu vorbesc mult, dar să vă conving, dragi părinți și bunici, că literatura ce o cumpărăm copiilor trebuie filtrată, am să vă ofer câteva fragmente din cărțile menționate. Concluzia o face fiecare. Eu, personal, am sa fiu și mai critică față de fiecare carte din biblioteca școlarului meu! 

„75 de sfaturi pentru a supravieţui la şcoală”

În Chișinău încă nu am văzut acesta carte, dar în România indignările părinților nu au încetat să apară. Citiți și voi ce „sfaturi” de viață iau copiii de aici. 

Jurnalui unul puști/ Jurnalul unei puștoaice

Ce generație „intoxicată”, cu o atitudine incorectă și fără pic de respect față de oameni crește? Puțini dintre copiii de 6 sau 7 ani, dar și mulți dintre cei de 10 ani vor putea face diferența dintre realitate și parodie, și mulți vor aplica sfaturile, ca pe unele bune și „cool”.

Natalia Bodiu, mamă