Bunicile toxice – care sunt și cum pot acționa părinții pentru a-și proteja copiii de ele

Bunicii sunt foarte importanți în viața copiilor. Mulți dintre noi asociem cele mai frumoase amintiri anume cu timpul petrecu cu sau la bunici. Mulți proaspeți părinți de la noi sunt dependenți de ajutorul bunicilor, căci nu-și permit să petreacă câțiva ani în concediu de îngrijire a copilului și atunci apelează la aceștia pentru a sta cu cei mici. Însă nu întotdeauna bunicii, dar mai ales bunicile, reprezintă un bine pentru copii. În articolul dat vă prezentăm o clasificare a bunicilor toxice și ce e de făcut când depistați că micuțul vostru are parte anume de așa persoană în preajmă.

Psihologul rus Evgheni Bogdanov, care a mai scris și despre părinții toxici, a descris ce caracteristici au bunicile toxice și a oferit niște sfaturi părinților. Vedeți mai jos ce a spus specialistul:

1. „Ce te faci tu fără mine?” Acest tip de bunice toxice cred sincer că nepotul lor este la fel de neajutorat ca un motănel de câteva zile și fac totul în locul lor. Și chiar dacă nepotul crește, bunica în continuare face totul în locul lui – decide că el trebuie să mai mănânce, îi leagă șireturile, decide cum să se îmbrace. Copilul crește ca o plantă de seră și practic rămâne fără propria opinie și dreptul de a decide ceva. Dacă începe să se revolte, atunci copilul este considerat alintat și needucat. Din cauza unei astfel de „grijă” cresc oamenii foarte nesiguri pe sine.

Ce e de făcut? Dacă de exemplu bunica este mama mamei și femeia nu-i poate riposta propriei sale mame, deoarece singură a crescut având parte de astfel de „grijă, atunci trebuie să se implice tată. Reduceți comunicarea nepotului cu o astfel de bunică, nu locuiți împreună, ripostații, dar într-o formă diplomatică, și mereu susțineți-vă punctul de vedere privind creșterea și educația propriului copil. Cu copilul discutați aparte și spuneți-i să nu acorde multă importanță la ceea ce spune bunica, lăudați-l mai des și ajutați-l să aibă mai multă încredere în sine.

2. „Ia uite ce-i de deșteaptă Maria! Da tu cui semeni așa?” Nimănui nu-i place să fie comparat cu altcineva, mai ales cu tentă negativă. Dacă bunica își educă nepoțica tot arătându-i alte exemple de copii mai buni, mai deștepți, mai talentați, atunci copilul va crește plin de complexe.

Ce e de făcut? Într-o astfel de situație fiecare membru al familiei trebuie să-i ceară bunicii să=și iubească nepotul sau nepoata necondiționat și să –i ofere mai des laude, căci critica și comparațiile cu alții vor duce doar la relații distruse.

3. „Mama ta este o ratată, vrei să fii ca și dânsa?” O astfel de bunică a fost și este o mamă toxică, care mereu și-a transferat nemulțumirile pe fiică, și continuă să o chinuie, dar deja prin intermediul copilului acesteia. De obicei astfel de mame au criticat orice alegere a fiicei – facultatea, munca, soțul, decizia de a naște un copil. Dar după ce fiica ei devine mamă, această femeie își schimbă radical comportamentul – devine o bunică foarte drăgăstoasă și protectoare, în schimb cu fiica ei continuă să fie răutăcioasă. Tânăra mamă se pomenește într-o situație foarte grea – pe de o parte nu vrea să-și lase copilul fără dragostea bunicii, iar pe de altă parte bunica îi montează copilul împotriva sa.

Ce e de făcut? Cu astfel de bunică trebuie rupte relațiile. Ea a fost o mamă abuzatoare, prin atitudinea sa față de nepot ea parcă îi zice propriei sale fiice: „Uite, eu nu sunt rea, eu sunt foarte bună, dar am fost și sunt rea cu tine fiindcă tu ești rea”. Dacă tânăra mamă nu poate să-i riposteze, atunci trebuie să se adreseze la psiholog, iar soțul să o ajute să țină departe de familia lor pe o astfel de bunică.

4. „Nu te boci! Fă ce am zis! Rabdă! Bărbații adevărați nu plâng!” Tipul de bunici autoritare afectează foarte mult stima de sine a copilului. O astfel de bunică e de părere că doar așa va crește un „bărbat adevărat” și „o fată bine educată”. Cu o astfel  de bunică copilul va merge la activitățile pe care le urăște, va mânca ceea ce nu-i place și se va învăța să execute comenzi, dar nicidecum nu va crește ca un lider capabil să ia propriile decizii.

Ce e de făcut? Cu o astfel de femeie autoritară este foarte greu de înțeles. Ea nu va dori să asculte argumentele tinerilor părinți căci ea e de părere că știe mai bine cum să crească niște copii educați. Ca și în cazul cu bunica hiperprotectivă, aici e nevoie să fiți fermi pe poziții, să vă învățați să-i spuneți „NU” acestei bunici și să o contraziceți. Analizați bine, dacă bunica nu se lasă convinsă nicicum și continuă să-și impună propriile metode în familia voastră – e mai bine să limitați la maximum comunicarea ei cu nepoții.

5. „O să mor și atunci o să regretați!” Tip de femeie care a fost un părinte toxic și apoi se transformă în bunică toxică. Cel mai probabil când erați voi copii vă zicea des: „Nu-ți pasă deloc de mine!”, „Eu fac totul pentru tine iar tu nu mă asculți!”, „Eu merg la muncă cu febră ca să-ți cumpăr ție haine!” etc. etc. Această femeie manipulează, se joacă pe sentimentul de vinovăție al rudelor. Dacă nu o confruntați atunci când aveți propria familie, va începe să-și proiecteze manipulările și pe nepoți, ceea ce va afecta mult copilăria copiilor voștri.

Ce e de făcut? În primul rând să înțelegeți că mama voastră vă manipulează. Voi nu sunteți vinovați de starea ei proastă de sănătate – singură a făcut niște alegeri în viață. Apoi, când ea începe „spectacolul” precum că se simte rău din cauza voastră, întrebați-vă dacă chiar aveți vreo vină. Cel mai probabil răspunsul va fi negativ. În acest context îi ziceți „Eu nu port nicio vină!” și plecați – astfel o lipsiți de „spectatori”, deci nu mai are pentru cine susține acel „spectacol”. La fel, nu vă cereți iertare pentru aceste ieșiri ale iei, căci nu purtați nicio vină și ea trebuie să înțeleagă acest lucru.

Sursa: n-e-n.ru; aikaramba.ru