Lidia Coşleţ: Fericirea şi succesul vin prin muncă

O femeie în toată legea, o privire senină, o frumuseţe deosebită! Lidia Coşleţ are alura unei doamne moderne, care a reuşit să obţină ceea ce şi-a dorit prin farmecul natural, dar şi prin multă muncă şi perseverenţă. Gestionează o afacere de proporţii şi izbuteşte în acelaşi timp să rămână feminină, gingaşă şi aproape de familia sa. A luptat mult pentru a se afirma în afaceri şi, chiar dacă a atins culmi nebănuite în acest domeniu, e hotărâtă să meargă şi mai departe. Obiectivul următoar al Lidiei este lansarea propriului brand vestimentar.

Lidia Coşleţ merită toată admiraţia, pentru că nu orice femeie are puterea de a realiza ceea ce a reuşit dumneaei. Administrează un business de confecţii cu sute de angajaţi, ce produce haine de brand la comanda Dolce & Gabbana, Armani, Allegri, Moncler... Dar a ţinut şi a reuşit în acelaşi timp să fie alături de copiii săi şi să îi ghideze pe calea lor în viaţă.

Şi-a amintit pe rând etapele carierei sale şi ni le-a trecut repede în revistă. Încă din copilărie nutrea pasiunea pentru croitorie. „Eram mică şi aveam o mătuşă croitoreasă. Îmi plăcea să stau pe lângă ea şi s-o ajut atunci când avea nevoie. Între timp, începusem să cos şi eu rochii pentru femeile din mahala, însă nu mi-am dezvoltat atunci prea mult talentul,” spune Lidia.

Este de mică o fire energică, dornică de a fi mereu în mişcare. Acest lucru explică şi faptul că a început să meargă foarte devreme, de la doar 7 luni de zile, şi să îşi caute de treabă prin casă, de se mirau toate rudele de mica gospodină. A avut o copilărie frumoasă, plină de şotii, mai mult fiind urcată prin copaci, pe poartă şi chiar pe casă. Era fata gata mereu de năzbâtii şi s-a bucurat din plin de frumoasele momente ale copilăriei. Dar nu era prima doar la jocurile din curte. Era lider neântrecut la toate printre colegii de clasă. La şcoală a îndrăgit ştiinţele exacte şi nici nu se gândea că în timp îşi va dezvolta anume talentul de croitoreasă. Se vedea profesoară, pentru că îi plăcea să studieze, să cunoască multe lucruri şi să îşi împărtăşească cunoştinţele cu semenii.

„Îmi plăcea să fiu apreciată de profesori, iar odată cu laudele începeam să muncesc şi mai mult. Vroiam să fiu mereu prima şi îmi amintesc că la matematică rezolvam mereu înaintea colegilor exerciţiile din manual.  Iar când profesorul ni le dădea ca teme pentru acasă, eu le aveam deja rezolvate pe toate.”

După şcoală, însă, lucrurile s-au schimbat. A mers la Universitatea Tehnică, unde a făcut studii în industia alimentară şi a devenit inginer economist. La scurt timp a reuşit să pună în aplicare cunoştinţele acumulate acolo şi a deschis propriul restaurant, prima ei afacere. Încă nu bănuia că acesta este primul puzle dintr-un tablou mare, pe care urma să-l creeze, că primele reguli învăţate în domeniul businessului aveau să o călăuzească pentru mulţi ani înainte.

Şi-a cunoscut viitorul soţ încă pe băncile şcolii. Ea era în clasa a 6-a, iar el într-a 8-a. Timp de 2 ani de zile au fost parteneri de dans şi se pare că încă de pe atunci între ei s-a înfiripat acel sentiment frumos, pe care au reuşit să-l păstreze până astăzi. Şi datorită căruia au zidit împreună o familie frumoasă, guvernată de respect, admiraţie şi multă dragoste reciprocă.

Ambii fiind ambiţioşi au construit o afacere de familie - SRL „Codru”, în care soţul Tudor era administrator, iar Lidia era contabilă. Pentru că planul iniţial de afaceri a mers bine, după ceva timp au reuşit să se extindă, să constituie noi filiale în oraşele Chişinău, Hânceşti şi Criuleni. Au mers la riscuri, aşa cum numai nişte adevăraţi antreprenori o pot face, având mereu, însă, credinţă şi nădejde în suflet. Ştiau că trebuie să reuşească, doar afacerea aducea numai lucruri bune, oferea multe locuri noi de muncă, ceea ce însemna bucurii şi speranţe pentru multe familii...

În momentul de faţă doamna Lidia şi-a asumat administrarea afacerilor, dar alături de ea se află întotdeauna soţul, Tudor Coşleţ. El o susţine, o motivează cum numai el ştie să o facă şi îi ridică aripile când ea crede că nu mai are puteri să zboare. Îi este nespus de recunoscătoare.

„În tot acest răstimp ne-am asumat foarte multe responsabilităţi, am apărat multe proiecte şi dacă la început eram îndreptaţi doar spre industria confecţiilor, acum ne-am diversificat afacerile, ne bucurăm şi de restaurantul, şi de hotelul nostru. Nu îmi place să stau pe loc, aşa că planificăm şi deschiderea unui centru sportiv cu teren de fotbal şi tenis.”

Totuşi, proiectul de suflet al Lidiei Coşleţ este acum crearea propriului brand vestimentar. I-a dat deja un nume - Area Moda. Miza va fi pusă pe calitatea deosebită a produselor Area Moda şi speră că într-o zi, cu ajutorul Domnului, acest nume de marcă va fi cunoscut în Moldova şi în lume. Lucrează acum la promovarea lui. A mers la Bucureşti participând la o expoziţie cu o colecţie deosebită. Iarna trecută şi-a promovat brandul în America. Duce tratative şi în Rusia, iar la toamnă vrea să îşi facă brandul cunoscut şi în Franţa.

În viaţă a trecut prin stări şi sentimente diferite. Lidia consideră că numai prin comparaţie poţi înţelege ce este fericirea şi bucuria adevărată. Dar a ştiut cum să treacă cu mintea lucidă şi inima împăcată prin toate grijile, pentru că, ne-a mărturisit ea, nu este chiar atât de uşor să reuşeşti să le faci pe toate concomitent şi bine. Se referea atât la afacerile sale, cât şi la propria familie. Pentru că munceşte zi şi noapte, uneori nu prea reuşeşte să le gătească celor de acasă în timpul zilelor de lucru. Bine că soţul mânuieşte şi el arta de bucătar. În week-end, în schimb, soţia îl recompensează, se dedică în totalitate familiei. Nu îşi permite să se relaxeze stând degeaba după o săptămână de muncă. E genul de femeie care odată ce şi-a terminat munca, se vrea admirată şi împlinită alături de cei dragi. Nu îi place să lenevească, să piardă timpul în zadar, crede că odată ce te-ai obişnuit cu munca nu mai poţi trăi fără ea, vrei să munceşti şi să obţii ceva mai mult. Dar ce poate fi mai mult decât propria familie fericită?

“Sunt mereu în mişcare, mereu fac analize pentru a vedea cum merg afacerile. Nu e atât de greu să construieşti ceva, partea grea e să reuşeşti să îţi menţii afacerea şi să o faci să crească.”

Domnul Tudor Coşleţ a fot primar la Ulmu, în satul lor de baştină. A avut ideea de a ctitori o mănăstire în aceste locuri mirifice din Codrii Moldovei. Şi cum planurile acestei familii sunt duse la realizare, cu ajutorul lui Dumnezeu şi acestă idee a fost materializată. Cei doi soţi au fost decoraţi de către Înaltpreasfinţitul Petru, Mitropolit al Basarabiei şi Erarh al Plaiurilor, cu distincţia mitropolitană „Crucea Mitropoliei Basarabiei pentru mireni”. Această distincţie a fost acordată pentru sprijinul pe care l-a acordat familia Coşleţ mănăstirii „Sfânta Teodora de la Sihla şi Sfântul Teodor Tiron” din satul Ulmu. Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a acordat domnului Tudor şi distincţia bisericească Ordinul „Ştefan Cel Mare şi Sfânt".

A fost ca o recunoştinţă pentru ajutorul lui Dumnezeu. Multe pericole i-au păscut în calea lor. Mergeau în deplasări după materie primă, sau pentru contracte şi în acele momente primejdiile păreau că îi pândesc de peste tot. Adeseori Lidia era nevoită să îşi lase copiii în grija mamei sale, pentru că altfel nu avea cum, dar şi-au găsit liniştea şi echilibrul sufletesc în credinţă. Recunosc, că fără ajutorul şi nădejdea lui Dumnezeu nu ar fi reuşit.

Între timp au crescut băiatul şi fata familiei Coşleţ, s-au maturizat, iar părinţii se bucură de succesele şi realizările lor. Feciorul Mircea e deja bărbat în toată legea, aşezat la casa lui. A absolvit două Facultăţi, Management şi Drept Economic în cadrul Academiei de Studii Economice. Lucrează în compania părinţilor săi, pentru că nu a dorit să îşi părăsească ţara. E patriot şi e conştient de faptul că schimbarea vine şi depinde de fiecare dintre noi. Mircea le-a dăruit părinţilor două nepoţele drăgălaşe, care încălzesc braţele, inimile şi privirile buneilor. Doamna Coşleţ ne-a destăinuit că petrece foarte mult timp alături de nepoţelele sale şi că e adevărat că, atunci când devii bunică realizezi şi trăieşti altfel bucuriile şi zâmbetele nepoţilor:

„Atunci când copiii noştri erau mici, nu prea am avut timp să stăm cu ei, să le oferim toată dragostea şi atenţia noastră. Iar acum, se pare că recuperăm ceea ce am pierdut cândva, prin creşterea nepoţelelor.”

Sofia e nepoţica mai mare şi a împlinit recent trei anişori. Viaţa ei este între părinţi şi bunici, or, de vineri până luni ea stă neapărat cu buneii la ţară. Nu-şi imaginează zilele de odihnă fără ea. Bunica îşi aminteşte cum a rămas prima dată Sofia la ei acasă mai multe zile, la vârsta de doar două luni şi jumătate. I-a plăcut atunci atât de mult să se ocupe de ea, şi-a amintit uşor regimul de viaţă al unui bebeluş, încât atunci când au revenit părinţii Sofiei şi au luat copilul, a intrat în depresie. Despărţindu-se de nepoţică a plâns o zi întreagă. N-a fost totuşi o tragedie, căci de atunci toate zilele de odihnă Sofia le petrece la buneluşii ei dragi.

„Frumuşelul meu, bolfoşelul meu, nu te dau la nimeni!” aşa îl dezmiardă nepoţica pe bunel, iar Tudor nu mai poate de fericire şi crede că nimeni şi niciodată nu l-a alintat atât de dulce.

Sofia spune că atunci când se va face mare toţi o vor numi Lidia, pentru că ea va purta în gentuţă foarte multe chei. Şi neapărat va fi la fel de frumoasă ca bunica Lidia.

„Nici nu vă imaginaţi cât de mult timp le acord acum nepoţelelor mele, Sofia şi Sănduţa. Atât eu, cât şi soţul, lăsăm toate treburile şi ne dedicăm lor în întregime. Le oferim tot timpul pe care îl avem, sau nu, la dispoziţie. Pentru că noi stăm în Ulmu, încercăm să le obişnuim şi cu viaţa de la ţară, le facem cunoştinţă cu animalele de prin curte, iar soţul uneori le mai şi plimbă cu căruţa pe şes.”

Îşi iubesc nespus de mult nepoţelele şi deja le-au pregătit cadouri, de care ele se vor bucura când vor împlini majoratul. Pentru că acesta este rostul vieţii, spune Lidia, să ai grijă de copiii tăi, de neamul tău.

Fiica lor, Cristina, a mers pe urmele fratelui mai mare. A absolvit şi ea Facultatea de Drept Economic în cadrul Academiei de Studii Economice şi la moment gestionează hotelul şi restaurantul familiei, fiind şefa întreprinderii “Criscromatic”. Este o fată carismatică, care păşeşte cu încredere pe urmele părinţilor săi şi care la moment se bucură de cea mai frumoasă perioadă a vieţii – tinereţea.

Lidia s-a străduit întotdeauna să le fie alături copiilor săi şi să îi motiveze să continue afacerea pe care au iniţiat-o, pentru că este o afacere de familie. E mulţumită că Mircea şi Cristina au decis să calce pe urmele părinţilor şi să muncească cot la cot cu ei.

Nu şi-a imaginat niciodată că va ajunge unde este acum şi este convinsă că doar prin muncă poţi să obţii ceva. Doamna Lidia Coşleţ, pentru toată munca pe care a depus-o a fost răsplătită în 2001-2002 cu diploma „Businessmanul anului”,  Ministerul Economiei şi Comerţului i-a apreciat efortul prin prestigioasa Diplomă “Cea mai bună întreprindere din Republica Moldova în sfera producerii”, iar la concursul “Personalitatea anului 2012” a obţinut titlul de “Cel mai bun antreprenor în industria uşoară”.

Odată cu munca, a ştiut cum să păstreze licărul din ochii lui, Tudor fiind pe parcursul anilor, nu numai soţul ei, ci şi cel mai apropiat prieten, cel mai înflăcărat şi gingaş admirator. Cu ocazia jubileului pe care l-a împlinit recent, Tudor i-a organizat cel mai deosebit cadou, pentru cea mai scumpă Doamnă din viaţa sa, cum avea să spună. A venit emoţionat cu un imens buchet de trandafiri albi, să-i sărute mâna Femeii, lângă care s-a simţit un Bărbat adevărat în toţi aceşti ani trăiţi împreună. Cuvintele lui au surprins-o şi emoţionat-o atât de mult, încât nici nu se gândea că avea să mai urmeze ceva. Dar a venit nepoţica Sofia, care odată cu sărutul dulce, i-a oferit bunicuţei cheile de la un cal alb ca neaua, aşa cum numai în vis îşi imaginase.  

Familia Coşleţ este un cuib unde domneşte dragostea, buna înţelegere, respectul şi omenia. De aceea la orice sărbătoare, acolo, în jurul mesei, se adună copiii, nepoţeii, cei şapte fini de cununie şi se bucură cu toţii de timpul frumos pe care îl petrec împreună. Pentru că doamna Lidia consideră că, atunci când casa este plină cu oaspeţi dragi şi zâmbete de copii, pâinea are alt gust, iar norocul nu te ocoleşte niciodată!

Articolul a fost publicat în revista "Mame de succes", nr. 2 (4) din 2014