Confidențe cu Stela Popa: despre București, TVR 2, maternitate și noua sa carte

Confidențe cu Stela Popa: despre București, TVR 2, maternitate și noua sa carte





Este persoana care nu are nevoie de nicio prezentate. Carismatică și mereu zâmbitoare, a fost îndrăgită de telespectatori încă de pe vremea când prezenta principalul buletin de știri la Jurnal TV. Ulterior, când a început să ne cheme la câte o nouă lansare de carte, ultima invitație fiind făcută chiar de ziua fiului ei, am descoperit în ea, nu doar jurnalista, ci și scriitoarea, care a acaparat inclusiv și inimile celor mici. Cum s-a schimbat viața Stelei Popa după plecarea de la Jurnal TV? Cum a primit-o Bucureștiul, orașul ei de suflet? Ce face Dănuț și cum a schimbat-o maternitea? Aflați din articolul ce urmează...

Plecarea la București și mai bine de jumătate de an de apariții la TVR 2 mi-au schimbat cursul firesc al vieții pe care o aveam la Chișinău. Cred că se vede pe pagina mea de FB cât de bine îmi merge, dar și după mine. Sunt bine. Mă simt împlinită. Atât profesional, cât și familial. Sunt înconjurată de oameni și de colegi absolut minunați. Și îi mulțumesc Domnului că îngerii pe care i-am invocat de atâtea ori în poveștile mele pentru copii au decis să-mi croiască un astfel de drum, drumul spre Televiziunea Română, televiziunea copilăriei mele, drumul spre cel mai drag oraș mie - Bucureștiul.

Impresiile după primul buletin de știri prezentat la TVR 2 sunt fantastice, or asemenea momente nu se uită niciodată. Cert e că, colegii m-au întâmpinat după știri cu multă voie bună și felicitări. M-au încurajat din prima zi și asta a contat enorm pentru mine. Am mai spus-o și cu alte ocazii și nu ezit să repet de câte ori am posibilitatea, am avut parte la Chișinău, la Jurnal TV, de colegi foarte buni și am același noroc și cu extraordinarii colegi de la București. Mi se pare că îi cunosc de o viață. Îmi place că ne susținem reciproc, că facem o echipă de milioane, că râdem uneori până la lacrimi și, cel mai important, că au o deschidere fantastică față de basarabeni. Mie îmi pică bine faptul că sunt de la Chișinău. Avem mereu un subiect de discuție, inclusiv când ieșim la cafea. Românii de la București se interesează mai mereu de frații de peste Prut. Simt în fiecare discuție dragostea și interesul lor față de noi, basarabenii. Dacă ați ști de câte ori este invocat Chișinăul în discuțiile noastre și câte amintiri frumoase depănăm împreună…

După știrile de week-end, mai nou, am început să prezint principalul Telejurnal de pe TVR 2. Dar după ce la Chișinău am prezentat timp de șapte ani jurnalul de la ora 19.00, de luni până vineri, nu mi-a fost greu să mă adaptez. Pentru mine a contat enorm încrederea pe care mi-au acordat-o cei care au luat această decizie și voi depune toate eforturile să fiu pe măsura așteptărilor. Și aici își spune cuvântul întreaga echipă. Dacă mă bucur de reușită, atunci cu siguranță este meritul tuturor colegilor, nu doar al meu. Televiziunea înseamnă în primul rând echipă.

În afara faptului că sunt jurnalistă, mai sunt soție și mamă. Și dacă poate se cunosc mai puține despre mine în calitate de soție, în calitate de mamă - se știe suficient. În primul rând că nu ezit niciodată să-mi împărtășesc din experiența maternă cu alte mămici sau să întreb când e cazul. În plus, mămicile mă cunosc foarte bine și de la lansările cărților cu povești pe care le-am editat până acum la editura „Cartier” în cadrul colecției dedicate fiului meu - „Povești pentru Dănuț”. De aici și succesul de care s-au bucurat cele trei cărți cu povești printre mămici și pici. Cum spunea și editorul meu, Gheorghe Erizanu: Dacă R. Moldova produce ceva, atunci produce copii frumoși. Iar eu aș completa: Copii frumoși și mămici inteligente. Revenind. Cred că s-a convins toată lumea cât de mult îmi plac copiii. Și, leoaică fiind după zodie, deși nu sunt mare amatoare de citit în stele, marșez pe ideea că leoaicele sunt bune familiste, mame și gospodine. Și nu doar marșez pe asta, dar chiar încerc să aplic în viața de zi cu zi.

Apropo de gospodărit. În ultima perioadă împărtășesc și din experiențele mele culinare. M-au convins să-mi arăt și această latură cei de la Dr. Oetker alături de care am tot prăjiturit în ultima perioadă. Personal, cred că o femeie nu trebuie să pară perfecțiunea întruchipată, pentru că așa ceva, evident, nu există. Încerc însă, pe cât e posibil, să le încurajez pe celelalte mămici să nu cedeze. Să fie mereu niște optimiste și exemple pentru picii lor. Să fie niște luptătoare. Nu de puține ori sunt întrebată cum de reușesc. Și răspund sincer: Nu reușesc. Sunt mereu în criză de timp. În plus, fără mama mea nu aș avea cum să reușesc. Deci, nu sunt o super woman. Și nici nu îmi doresc asta.

Cât privește rețeta echilibrului între job și familie, pe alocuri, încă mai sunt în căutarea acestei… rețete. Cert e că familia e pe primul loc. Indiscutabil. Când simți că ești împlinit în relația de cuplu, merge totul ca pe roate și în celelalte domenii.

Pe 16 mai fiul meu Dan-Andrei a împlinit trei ani, dar încă nu l-am arătat presei... De ce? Pentru că încă nu a venit momentul… Vreau ca fiul meu să crească ca un copil absolut normal, fără fițe, fără ideea că mami sau tati sunt nu știu cine și lucrează nu știu unde. Nu, copilul meu trebuie să fie ca oricare alt copil. Eu am crescut la țară, am fost fiică de intelectuali de la sat. Nu am avut părinți vedete. Am fost educată într-un fel în care încerc acum să îmi educ și fiul. De mică mi s-a spus să am încredere în forțele proprii. Să contez doar pe mine și că trebuie să reușesc prin muncă și seriozitate. Ceea ce s-a și întâmplat. Cred că a fost cea mai bună lecție de viață primită de la părinții mei.

Dănuț este ca oricare alt copil de vârsta lui. Mai nou, merge la grădiniță. S-a adaptat foarte ușor. Nu am ezitat să cer pe un grup de pe FB sfaturile mămicilor despre experiențele prin care au trecut când și-au dus micuții lor la creșă sau la grădiniță. Sfaturile virtuale ale mămicilor mi-au fost de un real folos. În rest, Dănuț e foarte pasionat de cărți. Și asta pentru că din prima zi de când ne-am întors de la maternitate i-am luat cărți vobitoare. Am realizat că, până la urmă, gusturile se educă și copiii cum ni-i educăm, așa îi avem.

Următoarea carte cu povești se va numi „Regele cel înțelept” și va fi lansată la Chișinău pe 11 iunie, la iarbă verde, în parcul Dendrarium, alături de veselii clovni de la Clounella și cu dulciuri de la Dr. Oetker. Dincolo de distracție, copiii când vor ajunge acasă și vor răsfoi această carte ilustrată de Stela Damaschin Popa, vor înțelege de ce în viață e important să fie deștepți și inteligenți. Cât de mult contează aceste calități, câte orizonturi ne poate deschide lumea cunoștințelor. Tatăl meu mi-a zis de când eram mică: „Cine învață, se uită printr-o fereastră curată către lume, iar cine se complace în mediocritate, vede totul incolor”. Și această a patra carte este una presărată cu învățăminte. Până atunci însă, vă invit în direct, pe 1 iunie, la TVR, de Ziua Copiilor, la o mini-lansare a cărților mele cu povești la București.  

De când am devenit mamă am descoperit despre mine însămi că pot să iubesc un boț de om cu ochi până la cer și înapoi. Că trebuie să am răbdare, multă răbdare. Că trebuie să învăț să mă sacrific oră de oră, zi de zi. Că trebuie să-mi schimb regimul și e musai să îmi placă trezitul dimineața. Dragostea asta față de copil e ca efectul bulgărului de zăpadă, crește și crește în intensitate… Fiecare bufniță cu puiul ei. Mai frumos decât puiul fiecăreia dintre noi nu există, clar! Și foarte bine! Iubiți-vă puii, căci nimic nu poate înlocui dragostea de mamă.

Foto: arhiva personală, Platon Petru Photographer, shok.md

 

 

Adaugă comentariu

Close