Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 890 de milioane de adulți din întreaga lume suferă de obezitate. Deși avem acces la tot mai multe informații, numeroase mituri legate de slăbit persistă și pot face mai mult rău decât bine. Iată cinci dintre cele mai frecvente neînțelegeri despre pierderea în greutate, demontate de cercetări științifice.
1. Trebuie doar să mănânci mai puțin și să faci mai mult sport
La prima vedere, pare simplu: consumi mai puține calorii decât arzi și slăbești. Dar realitatea e mult mai complexă.
- Obezitatea este o afecțiune cronică, influențată de factori precum stresul, lipsa somnului, dezechilibre hormonale, dureri cronice sau anumite medicamente.
- Stresul și privarea de somn afectează hormonii care reglează apetitul și pot stimula pofta de mâncare și acumularea de grăsime.
- Pentru mulți, mâncatul în exces nu este cauza, ci un simptom al altor probleme.
2. Dietele sunt cea mai bună soluție pentru a slăbi
Dietele populare pot părea eficiente pe termen scurt, dar deseori aduc mai mult rău decât bine.
- Pot cauza deficiențe nutriționale, slăbirea oaselor și scăderea energiei generale.
- Slăbitul rapid este urmat frecvent de un efect de yo-yo, din cauza reacțiilor biologice ale organismului: scade metabolismul, crește pofta de mâncare.
- Dietele stricte afectează și sănătatea mintală – pot genera anxietate, scăderea stimei de sine și tulburări alimentare.
Schimbările moderate, precum creșterea activității fizice și ajustarea obiceiurilor alimentare, oferă rezultate mai durabile și mai sănătoase.
3. Persoanele supraponderale sunt leneșe
Ideea că greutatea în exces e cauzată de lipsa voinței este greșită și dăunătoare.
- Studiile arată că diferențele în activitatea fizică între persoanele cu greutate normală și cele cu obezitate sunt mici.
- De exemplu, femeile cu greutate normală fac în medie 8819 pași/zi, iar cele cu obezitate – 7546 pași/zi.
- Persoanele cu obezitate pot avea obstacole reale: dureri cronice, probleme locomotorii, dificultăți de respirație, anxietate sau depresie.
Stigmatizarea nu ajută – dimpotrivă, agravează situația psihologică și reduce șansele de a cere ajutor.
4. Obezitatea duce întotdeauna la diabet
Obezitatea este un factor de risc pentru diabetul de tip 2, dar nu este singura cauză.
- Există persoane cu obezitate care nu dezvoltă niciodată diabet de tip 2.
- Diabetul poate apărea și la persoane cu greutate normală, dacă există factori precum ereditatea, vârsta sau sedentarismul.
- Obezitatea nu este asociată cu diabetul de tip 1, care este o boală autoimună independentă de stilul de viață.
În timpul sarcinii, excesul ponderal poate crește riscul de diabet gestațional, dar acesta nu apare în toate cazurile și, de obicei, dispare după naștere.
5. Dacă ai rude cu obezitate, e inevitabil să o ai și tu
Deși genetica joacă un rol în predispoziția la obezitate, nu este un destin inevitabil.
- Un studiu pe gemeni a arătat că ereditatea influențează indicele de masă corporală (IMC), dar mediul contează la fel de mult – dacă nu mai mult.
- Factori ca obiceiurile alimentare, activitatea fizică, nivelul de stres și accesul la alimente sănătoase pot contracara predispozițiile genetice.
- Unul dintre cele mai studiate gene, FTO, crește riscul de obezitate cu 20–30%, dar nu determină automat apariția ei.
Activitatea fizică poate reduce efectul genei FTO cu până la 27%, potrivit cercetărilor pe peste 218.000 de persoane.
Obezitatea este o boală complexă, influențată de factori biologici, psihologici și sociali. Nu se reduce doar la „mănânci prea mult și te miști prea puțin”. Miturile despre slăbit nu doar că sunt inexacte, ci și dăunătoare – afectează sănătatea mintală și descurajează accesul la ajutor. Abordarea corectă presupune înțelegere, empatie și soluții adaptate fiecărui individ.
