Știați că legănatul copiilor pe picioare este de fapt o obișnuință plină de dezavantaje?

Recent am fost contactați de o mămică și ea ne-a spus că informându-se despre legănatul pe picioare a copiilor a văzut că de fapt acesta este o practică cu multe dezavantaje. Tot ea ne-a sugerat să informăm și alte mame care ne citesc despre pericolele ce le poartă legănatul pe picioare, astfel încât noi ne-am informat și vă oferim și vouă informații utile.

Obișnuitul copilului cu legănatul pe picioare atunci când vine ora de culcare este o practică deloc bună.  Mai ales în cazul copiilor plângăcioși, practica dată este foarte des folosita. Dacă la început poate părea un lucru inofensiv și foarte util pentru părinți, cu cât copilul crește, inclusiv în greutate, acest lucru devine o povară.

Pericole care apar atunci când legănăm copilul

Cuvânt dulce şi oarecum inofensiv, legănatul poate avea şi o serie de dezavantaje la care niciunul dintre părinţii implicaţi în acest proces probabil nu s-a gândit. De la imaginea idilică a unui bebeluş legănat suav în braţele mamei şi până la sindromul copilului zdruncinat, cea mai gravă consecinţă a legănatului, este o cale pe care ar fi bine să n-o parcurgeţi niciodată.

Acest sindrom poate apărea în momentul în care o succesiune de mişcări de legănare repetate, puternice, duc la apariţia unor leziuni la nivelul substanţei cerebrale. Astfel de leziuni au ca simptome o stare constantă de irascibilitate, lipsa poftei de mâncare, vomă, imposibilitatea de a mai suge şi de a-şi ţine capul drept, stare generală proastă.

Copiii care nu au împlinit un an sunt cel mai des afectaţi de acest sindrom, pentru că la copii atât de mici capul reprezintă aproximativ 25% din greutatea corpului, ceea ce este o oarecare povară pentru muşchii gâtului, care nu pot face faţă acestor zgâlţâituri din pricina imaturităţii musculaturii.

Un alt dezavantaj este dat de întipărirea acestei rutine de somn, de care ne este foarte greu să scăpăm în adolescenţă sau ca adulţi. Părinţii intră în cercul vicios al legănatului în momentul în care toate tehnicile de adormire a copilului se dovedesc a fi ineficiente, iar aceasta pare să fie singura care funcţionează, neînţelegând că sunt mari şansele ca cel mic să rămână cu acest obicei şi pe viitor.

Nu este niciun secret că există adulţi care se leagănă atunci când au un coşmar, când se află într-o stare de depresie sau când au diferite probleme, asociind legănatul cu starea de confort pe care o aveau în copilărie şi care-i ajuta să ajungă la stadiul de odihnă.

Se poate să scăpăm de legănat!

Este foarte important să dezvățați copilul de legănat, căci în caz contrar poate rămâne cu această deprindere și la maturitate. Iar când va ajunge să petreacă nopțile la tabără sau la prieteni în perioada adolescenței ar putea să se complexeze din cauza că se leagănă când vrea să adoarmă.

Soluțiile se oferă în funcție de temperamentul fiecărui copil. Odată stabilite orele se somn, ele trebuie respectate cu strictețe, iar în cazul unui copil plângăcios, probabil că statul părinților lângă el în pat, mângâiatul pe burtică și spusul de povești cu voce înceată vor aduce succes.

Sursa: ele.ro; totuldespremame.ro; babyblog.ru