Deficitul de magneziu - o cauză a tulburărilor de comportament la copil

Aparent mai puţin important decât alte minerale, magneziul a devenit cel mai cercetat element din universul nutriţiei pentru proprietăţile sale vitale: este factor de creştere, sursa echilibrului nervos şi muscular (oligo-element care luptă împotriva oboselii, a stresului şi anxietăţii) şi important în formarea oaselor, a proteinelor şi a acizilor graşi.

Cei mai vulnerabili în faţa mediului înconjurător din ce în ce mai ostil sunt copiii - deficienţele de magneziu din timpul creşterii intensive pot duce la schimbări imprevizibile şi greu de controlat apoi (organice, de dezvoltare şi, mai ales, emoţionale şi comportamentale).

„Mai mult de jumătate dintre copiii cu vârste între 7 şi 18 ani şi de asemenea 20% dintre preşcolari consumă prea puţin magneziu. Analizele au arătat că aceştia au o cantitate mai mare de plumb în corp decât copiii care nu au deficienţe de magneziu”, a declarat medicul pediatru Jerzy Oleszkiewicz din Polonia.        

Lipsa magneziului din organism este cauzată de regimul alimentar dezechilibrat, sucurile acidulate, alimentele semipreparate sau fast-food: adevărata plăcere culinară a copiilor care devin cu uşurinţă dependenţi de un astfel de stil de viaţă.

Dr. Jerzy Oleszkiewicz a mărturisit că există tendinţa de a confunda tulburările de comportament ale copiilor generate de lipsa de magneziu din organism cu sindromul ADHD. O eroare subtilă şi, totuşi, logică având în vedere că simptomele sunt foarte asemănătoare: dificultăţi de concentrare, nervozitate, probleme ale somnului, carii, oboseală, bâlbâială, dureri de creştere, tulburări ale viselor, ticuri sau chiar pierderi ale cunoştinţei.

Aşadar, înainte să iei în considerare diverse afecţiuni, cum ar fi ADHD, asigură-te că organismul copilului are magneziu în cantităţi suficiente, protejându-l astfel de impactul negativ al lipsei acestuia şi garantându-i copilului o viaţă frumoasă şi sănătoasă.

Care sunt alimentele bogate în magneziu:

- Spanacul – 225 g de spanac oferă 150 mg de magneziu, fiind una din cele mai bune surse de acest mineral.

- Ciocolata neagră –ciocolată poate oferi peste 50% din doza zilnică recomandată de magneziu; alege un sortiment cu peste 70% cacao, amăruie, fără lapte, cu un conținut redus de zahăr.

- Dovleacul – 225 g de dovleac conține 60 mg de magneziu; este de asemenea bogat în vitamina A, vitamina C, vitamina E, fier, cupru, potasiu, mangan și calciu.

- Semințele de dovleac – sunt foarte bogate în minerale; doar 64 de grame pot oferi 168 mg de magneziu, adică 42% din doza zilnică necesară, 58 mg de fosfor, 35 mg de calciu, 588 mg de potasiu, 44% din doza zilnică necesară de zinc și 22% din doza de cupru; sunt de asemenea o sursă bună de Omega-3 (49 mg).

- Smochinele – 600 g de smochine pot acoperi necesarul de magneziu într-o zi.

- Mazărea, păstăile – 150 g oferă 70 mg de magneziu.

- Castraveții – 150 de grame ne oferă 40 mg de magneziu.

- Broccoli – 225 g conține 33 mg de magneziu.

- Orezul – 225 g de orez brun oferă 20% din doza zilnică recomandată de magneziu.

- Bananele – pe lângă potasiu, vitamina B6, vitamina C, fibre și alți compuși binefăcători (precum dopamină, catechine) conțin și magneziu; 225 g ne oferă 60 mg de magneziu, adică 15% din doza zilnică recomandată de magneziu.

- Avocado – acest fruct ne oferă 15% din doza zilnică recomandată de magneziu și multe grăsimi bune, importante pentru sănătatea cardiovasculară.

- Migdalele – 28 de grame de migdale conțin 20% din doza recomandată de magneziu într-o zi.

- Nucile – 28 g de nuci conțin 20% din doza zilnică recomandată de magneziu.

- Lintea – 200 g de linte ne oferă 18% din doza zilnică recomandată de magneziu; conține foarte mult fier (37% din doza zilnică recomandată), vitamina B9 (90% din DZR), fosfor, mangan (49%), (36% din DZR), cupru (25% din DZR), potasiu (21% din DZR), zinc (17% din DZR).

Sursa: csid.ro; realitatea.net; libertatea.ro