Crizele febrile
Unul dintre posibilii însoțitori ai creșterii temperaturii la copil sunt crizele febrile. Copilul începe să tremure, se arcuiește în mod neobişnuit și adesea își pierde cunoștința. Cauza principală a acestei stări este imaturitatea sistemului nervos al micuțului, iar convulsiile reprezintă o reacție la creșterea temperaturii corporale la 38 °C și peste. Contracțiile musculare pot avea durate diferite; criza poate dura de la câteva secunde până la 5 minute. În cazul în care copilul are crize febrile, este necesar să solicitați imediat ambulanța, iar micuțul trebuie pus pe partea laterală, pe o suprafață dură, și trebuie asigurat spațiul din jur pentru a evita traumatismele. În articolul nostru explicăm în detaliu algoritmul de acțiuni în cazul crizelor febrile.
Cauzele apariției convulsiilor la copii
La risc de dezvoltare a crizelor febrile se află copiii până la vârsta de 6 ani. Cel mai frecvent apar la sugarii de la șase luni până la 1,5 ani, din cauza imaturității sistemului nervos. Contracțiile involuntare ale mușchilor pot fi o reacție la creșterea temperaturii corporale.
Sunt predispuși la convulsii copiii cu următoarele condiții:
- temperatură de 38 °C și peste;
- tulburări ale funcției sistemului nervos central;
- greutate corporală insuficientă;
- predispoziție ereditară.
Sindromul convulsiv se poate dezvolta și în contextul unor afecțiuni diverse. Contracțiile musculare apar în infecții virale sau bacteriene, pe fondul deshidratării organismului. Pot întâmpina această problemă și copiii cu boli ale sistemului endocrin. În cazuri rare, cauza convulsiilor poate fi imunizarea profilactică: reacția se poate declanșa la vaccinuri care determină febră — de exemplu, vaccinurile DTP (AKDS) și ROR (MMR).
Cum se manifestă crizele febrile la copii
În timpul convulsiilor au loc contracții musculare involuntare frecvente. Acest lucru se datorează faptului că la micuți sistemul nervos nu este încă complet format. Temperatura ridicată afectează creierul copilului, ceea ce declanșează impulsuri patologice și duce la apariția convulsiilor.
De îndată ce temperatura copilului crește semnificativ, este necesar să îl supravegheați non-stop. Crizele febrile nu apar imediat: de regulă apar la a doua zi după creșterea temperaturii la 38 °C sau peste. Durata convulsiilor variază — de la câteva secunde la 5 minute. Se remarcă următoarele caracteristici:
- contracțiile musculare pot implica întregul corp;
- criza poate începe cu membrele inferioare;
- spatele se poate arca, iar capul copilului poate fi dat pe spate;
- pielea devine palidă;
- triunghiul nazolabial devine cianotic.
Crizele febrile sunt însoțite de pierderea cunoștinței, ceea ce poate speria părinții nepregătiți. Uneori apare oprirea respirației pentru câteva secunde. De regulă, după episod copilul devine somnolent; poate rămâne foarte letargic pentru câteva ore.
Crizele febrile sunt, de obicei, unice, dar există și cazuri atipice, când tabloul clinic este diferit. În astfel de situații, spasmul la temperatură poate persista peste 15 minute. Uneori contracțiile sunt inegale — de exemplu, se pot manifesta doar membrele superioare sau doar cele inferioare. În convulsiile atipice, sindromul se poate repeta de mai multe ori.
Primul ajutor în timpul crizei
Convulsiile sunt periculoase deoarece pot cauza asfixie și traumatisme copilului. Pentru a evita acest lucru, trebuie respectat un algoritm clar de acțiuni. Ce trebuie făcut în timpul unui episod:
- Sunați imediat la ambulanță.
- Înregistrați ora la care a început criza, pentru a furniza informația medicilor. Încercați să rețineți toate detaliile legate de simptom: de exemplu, intensitatea contracțiilor.
- Puneți copilul pe partea laterală, pe o suprafață tare. Țineți-l ușor de trunchi, dar nu încercați să-l imobilizați complet — limitarea forțată a mișcărilor poate provoca contuzii sau entorse.
- Asigurați zona din jur — îndepărtați obiectele cu care s-ar putea lovi accidental.
- Aerați bine încăperea. De asemenea, verificați ca îmbrăcămintea copilului să nu-i obstrucționeze respirația.
- Rămâneți lângă copil până la sosirea ambulanței. Chiar dacă episodul s-a terminat, pot urma convulsii repetate.
- Monitorizați respirația. În timpul convulsiilor copilul poate înceta să respire pentru câteva secunde. Dacă respirația nu se restabilește spontan, este necesar să începeți resuscitarea de urgență.
În timpul spasmelor musculare nu trebuie să puneți nimic în gura copilului. Evitarea căderii limbii este asigurată de poziția corectă — pe partea laterală. Orice alte manevre pot răni cavitatea bucală sau dinții. Nu încercați să dați copilului de băut sau să-i administrați antipiretice oral în timpul crizei — astfel de acțiuni pot provoca oprirea respirației. Scăderea febrei în aceste simptome se poate face doar cu supozitoare care conțin paracetamol.
Persoanelor nepregătite nu li se recomandă efectuarea de injecții în timpul crizelor febrile la copii.
Tratamentul crizelor febrile
Tratamentul sindromului convulsiv trebuie realizat numai sub supravegherea medicilor. Este esențială prezentarea la spital, deoarece numai un medic poate exclude epilepsia și alte afecțiuni cu simptomatologie similară. Se recomandă observarea copilului în spital cel puțin 24 de ore pentru a preveni reapariția episoadelor.
Pentru tratament și ameliorarea spasmului muscular se folosesc medicamente anticonvulsivante, în special preparate din grupa benzodiazepinelor. Totuși, baza terapiei o reprezintă înlăturarea hipertermiei. Pentru reducerea temperaturii se utilizează antipiretice pe bază de paracetamol sau ibuprofen, iar în situații de urgență — metamizol (analgin). Pot fi administrate perfuzii cu glucoză pe cale intravenoasă. O metodă simplă și eficientă pentru scăderea temperaturii o reprezintă ștergerea corpului cu apă călduță.
- Dacă convulsiile au apărut pe fondul unei infecții virale sau bacteriene, va fi instituit tratamentul specific acelei afecțiuni.
Un pas important este evaluarea stării sistemului nervos al copilului. Se recomandă efectuarea analizelor de sânge și urină. De asemenea, se efectuează puncție lombară — recoltarea lichidului cefalorahidian, care este una dintre metodele precise de diagnostic. La sugarii la care fontanela nu s-a închis se efectuează ecografie cerebrală; la copiii mai mari se poate efectua tomografie computerizată. După externare, copilul trebuie înregistrat la cabinetul unui neurolog pediatru, chiar și în cazul unui singur episod convulsiv.
Consecințele crizelor febrile la copii
În sine, un episod nu este periculos dacă a durat câteva minute și asistența medicală a fost acordată la timp — în general nu lasă sechele. Până la vârsta de șase ani crizele ar trebui să dispară complet. Mulți părinți se tem că convulsiile ar putea prevesti un atac epileptic; însă această legătură se observă doar la copiii cu predispoziție corespunzătoare.
Nu trebuie uitat că un episod convulsiv poate fi simptomul altor afecțiuni grave. Contracțiile musculare adesea însoțesc boli severe: de exemplu, o criză poate fi manifestare a unei tumori cerebrale, a unei neuroinfecții sau a tulburărilor de metabolism.
Dacă, în urma investigațiilor neurologice și a analizelor, medicii nu evidențiază nicio abatere, nu este nevoie să vă îngrijorați în privința consecințelor bolii.
Crizele febrile la copii sunt o afecțiune imprevizibilă și greu de controlat complet. Ele pot arăta înspăimântător, dar nu sunt întotdeauna atât de periculoase pe cât par. Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă orice părinte este să protejeze copilul de traumatisme și să solicite ajutor medical. Singura metodă de a vă asigura că convulsiile nu sunt manifestare a unor boli mai grave este evaluarea completă a copilului.
Informațiile prezentate nu pot fi folosite pentru auto-diagnostic sau pentru stabilirea tratamentului și nu înlocuiesc consultul medical.
