Colesterolul – prieten sau dușman?
Colesterolul este vital pentru organism. Participă la formarea membranelor celulare, sinteza hormonilor și metabolismul vitaminei D. Totuși, un nivel crescut al colesterolului în sânge poate deveni periculos pentru sănătate.
Sursele colesterolului
Circa 80% din colesterol este produs de ficat, iar restul provine din alimente de origine animală – carne, lactate și ouă.
Tipurile de colesterol
- Colesterolul „bun” (HDL) – lipoproteine cu densitate mare, esențial pentru sănătatea vaselor de sânge.
- Colesterolul „rău” (LDL și VLDL) – lipoproteine cu densitate scăzută sau foarte scăzută, implicate în formarea plăcilor de aterom.
Toate tipurile de lipoproteine sunt importante, dar un nivel crescut de LDL crește semnificativ riscul bolilor cardiovasculare.
Când și de ce trebuie verificat colesterolul
Frecvența analizelor recomandate
- De la 20 de ani – o dată la 5 ani.
- Între 45 și 65 de ani – o dată la 2 ani.
- Peste 65 de ani – anual.
Valorile optime ale LDL (colesterolul „rău”)
- < 3,0 mmol/l – fără factori de risc majori.
- < 2,6 mmol/l – pentru risc cardiovascular moderat.
- < 1,8 mmol/l – pentru pacienți cu hipertensiune sau boli cardiace.
- < 1,4 mmol/l – pentru cei care au suferit deja un infarct sau un AVC.
Medicul stabilește țintele individuale, în funcție de vârstă și starea de sănătate.
Cum se evaluează riscul cardiovascular
Specialiștii folosesc scorul SCORE2, care ia în calcul:
- vârsta,
- sexul,
- fumatul,
- stilul de viață (sedentar sau activ),
- nivelul colesterolului total (exclus HDL).
Factorul genetic
Hipercolesterolemia familială crește semnificativ riscul de infarct precoce. Se recomandă testarea genetică dacă rude apropiate au avut infarct sub 55 de ani (bărbați) sau sub 60 (femei).
Cum ții colesterolul sub control fără medicamente
Schimbări în stilul de viață
- Scăderea în greutate – reduce nivelul LDL la persoanele supraponderale.
- Activitatea fizică – 150 minute de exerciții moderate pe săptămână ajută la scăderea colesterolului „rău” și a trigliceridelor. Pentru beneficii suplimentare, OMS recomandă 300 minute/săptămână.
- Renunțarea la fumat – crește nivelul HDL („colesterolul bun”).
- Alimentația echilibrată – influențează semnificativ nivelul colesterolului.
Rolul dietei în scăderea colesterolului
Deși alimentația influențează doar 20% din colesterol, schimbările dietetice pot duce la reduceri importante ale LDL:
- Fibrele din ovăz scad LDL fără a afecta HDL.
- Grăsimile mononesaturate (avocado, migdale, semințe de in) reduc colesterolul cu până la 13%.
- Dietele vegetariene sau vegane pot scădea LDL cu aproximativ 0,3 mmol/l – suficient pentru reducerea riscului.
Este recomandat să:
- crești aportul de fibre, leguminoase, legume, pește gras și ulei de in,
- reduci grăsimile trans (margarină, fast-food, unt) și carbohidrații simpli.
Când sunt necesare medicamentele
Statinele sunt cele mai eficiente în scăderea colesterolului, dar se administrează doar în cazuri cu risc cardiovascular ridicat.
„Medicamentele se prescriu doar dacă dieta și stilul de viață nu dau rezultate. Statinele nu se iau fără recomandarea medicului.”
Colesterolul este esențial pentru sănătate, dar trebuie monitorizat cu atenție. Dieta și mișcarea pot face diferența în menținerea unui nivel normal. În cazurile cu risc crescut, medicul va decide dacă este nevoie de tratament medicamentos.
