În ultimele săptămâni înainte de data estimată a nașterii, femeia însărcinată își ascultă cu atenție corpul, parcă așteptând un semn special din partea bebelușului. Schimbările în comportamentul copilului din uter înainte de ziua X chiar au loc. Dacă este atentă, viitoarea mamă poate înțelege că momentul nașterii se apropie.
În jurul săptămânii 35 de sarcină, copilul ocupă poziția în burtă în care va rămâne până la naștere. Cu câteva săptămâni înainte de travaliu, bebelușul „se liniștește”, deoarece a crescut mult, spațiul din uter este mai limitat și nu mai poate face mișcări foarte active.
Poziția copilului înainte de naștere
În primul și al doilea trimestru de sarcină, copilul se simte foarte confortabil în uter. Corpul său este atât de mic în raport cu volumul lichidului amniotic, încât își poate mișca liber mâinile și picioarele și se poate întoarce constant. Până în săptămânile 18–20, viitoarea mamă, de cele mai multe ori, nu simte activitatea copilului. Treptat, bebelușul crește, iar spațiul pentru mișcare devine tot mai restrâns. Femeia începe să simtă lovituri din interior.
Din săptămâna 32 de sarcină, copilul poate alege o anumită poziție în abdomenul mamei. Există posibilitatea să se mai întoarcă de câteva ori, însă aceasta este mică. De obicei, până în săptămâna 35, bebelușul își alege poziția în care va rămâne până la naștere. În funcție de modul în care este poziționat, senzațiile mamei înainte de naștere pot fi diferite.
Sunt posibile următoarele poziții ale fătului:
- prezentație craniană;
- prezentație transversală;
- prezentație pelviană.
În cazul prezentației transversale, când copilul este poziționat orizontal, de regulă se recomandă o operație cezariană planificată. La prezentația pelviană, nașterea poate avea loc atât natural, cât și prin intervenție chirurgicală. Totul depinde de greutatea fătului și de particularitățile poziționării sale.
Poziția corectă a fătului este considerată prezentația craniană. Dacă la o ecografie de rutină se constată că bebelușul s-a întors recent, este posibil ca până la naștere să mai fie aproximativ o lună și jumătate.
Coborârea abdomenului înainte de naștere
Un alt semn al apropierii nașterii este coborârea abdomenului. Fătul începe treptat să coboare în pelvisul femeii, pregătindu-se pentru venirea pe lume. La femeile aflate la prima naștere, acest lucru este cel mai adesea vizibil cu aproximativ două săptămâni înainte de travaliu. La femeile care au mai născut, copilul se poate coborî chiar cu câteva zile înainte de debutul contracțiilor.
Pe lângă modificările vizuale, starea generală a viitoarei mame se îmbunătățește:
- dispare arsurile la stomac;
- respirația devine mai ușoară;
- nu mai apare senzația de lipsă de aer;
- dispar constipațiile.
Bebelușul nu mai apasă pe diafragmă și plămâni, oferindu-i mamei posibilitatea să respire mai liber. În schimb, uterul începe să apese pe vezica urinară, ceea ce poate provoca dureri în partea inferioară a abdomenului și nevoia frecventă de a urina.
Cum se comportă copilul înainte de naștere, în mod normal
Cu câteva săptămâni înainte de naștere, copilul din uter devine mai liniștit. Acest lucru o sperie adesea pe viitoarea mamă. Femeia nu mai simte lovituri puternice din mai multe motive:
- majoritatea mișcărilor copilului se produc în partea superioară a uterului, unde sunt puține terminații nervoase, astfel încât mama poate să nu le perceapă;
- după coborârea abdomenului, bebelușul se află într-un spațiu mai restrâns;
- cantitatea de lichid amniotic scade, iar copilul nu mai poate „înota” ca înainte;
- oasele pelvisului mamei limitează mișcările active ale fătului.
Totuși, scăderea activității fătului nu este un semn obligatoriu. Uneori, femeia simte bine mișcările copilului chiar până la naștere. Acest lucru este posibil dacă bebelușul a fost foarte activ pe parcursul celor nouă luni. De asemenea, în caz de prezentație transversală sau pelviană, mișcările sunt resimțite mai intens decât în prezentația craniană.
Când copilul se mișcă activ înainte de naștere
Fiecare sarcină este unică, la fel ca și comportamentul copilului. Dacă bebelușul devine mai liniștit sau, dimpotrivă, rămâne activ constant, acestea pot fi variante normale. Totuși, viitoarea mamă ar trebui să fie atentă dacă timp de câteva zile copilul devine neobișnuit de activ.
Numărul mișcărilor crește brusc în cazul hipoxiei fetale, adică al lipsei de oxigen. Acest lucru poate apărea în cazul unui nivel scăzut de hemoglobină la mamă, al înfășurării cordonului ombilical sau al apariției edemelor interne. În timpul hipoxiei, copilul poate fi foarte activ timp de câteva ore, iar unele mișcări pot deveni foarte puternice și dureroase pentru mamă. Dacă lipsa de oxigen persistă, mișcările frecvente pot fi urmate de perioade lungi de liniște, iar copilul poate să nu se miște chiar și o zi întreagă. Această stare este periculoasă și necesită intervenția imediată a medicilor.
Bebelușul a devenit prea liniștit
Femeia ar trebui să fie atentă permanent la comportamentul copilului înainte de naștere. Dacă loviturile devin doar mai rare, nu este un motiv de panică. Însă, uneori, copilul poate deveni excesiv de liniștit.
Cu aproximativ o săptămână înainte de naștere, viitoarea mamă poate simți în jur de 50 de mișcări pe zi. Uneori, acest număr scade până la 10. Dar dacă într-o zi au fost doar câteva mișcări sau dacă fătul nu s-a mișcat deloc, este absolut necesar să se adreseze medicului.
Cum poate fi urmărită ziua X
Pentru a înțelege câte zile mai sunt până la naștere, mișcările copilului pot fi monitorizate cu ajutorul unui calendar special. Este recomandat să fie ținut începând cu luna a cincea de sarcină, pentru ca orice modificare în comportamentul copilului să fie ușor observabilă.
În calendar se notează numărul de mișcări ale copilului pe parcursul unei zile. Orice mișcare este considerată un „impuls”. Mai multe mișcări consecutive sunt considerate un singur impuls.
Există mai multe metode de a ține acest calendar. De exemplu, se poate nota zilnic ora exactă la care copilul s-a mișcat. Se pot număra mișcările pe oră sau se poate împărți ziua în două părți și se poate nota câte mișcări au fost simțite în prima și în a doua jumătate a zilei.
Comportamentul copilului în timpul contracțiilor
Chiar înainte de începerea nașterii, atunci când apar contracțiile, activitatea copilului nu se modifică semnificativ. Femeia poate simți mișcările bebelușului. În timpul contracțiilor, copilul se poate liniști, deoarece are nevoie să se odihnească și să își adune forțele. În ultimele ore, mișcările pot să nu mai fie resimțite deloc.
Hormonii care se produc în timpul nașterii reduc sensibilitatea femeii, astfel încât aceasta poate să nu simtă mișcările copilului.
Viitoarea mamă ar trebui să fie atentă la senzațiile sale, deoarece bebelușul comunică permanent cu ea. Totuși, nu este cazul să se îngrijoreze dacă activitatea copilului se modifică ușor. Cel mai bine este să se adreseze medicului, care va efectua investigațiile necesare și îi va risipi temerile.
