Adolescenții, de regulă, dorm mai mult dimineața decât adulții și tind să meargă la culcare mai târziu.
„În perioada pubertății, adolescenții devin, în mod natural, «bufnițe». Acest lucru este legat de modificările biologice din sistemul circadian care au loc în timpul maturizării. În această etapă apare o deplasare a ceasului biologic (întârzierea fazei ritmului circadian). Astfel, vârful stării de veghe se mută către ore mai târzii, senzația de somn apare mai târziu seara, iar momentul natural de trezire se deplasează spre orele dimineții. În medie, această schimbare este de 1–3 ore. Principala cauză fiziologică este modificarea momentului de producere a melatoninei, care începe să fie secretată mai târziu”, a explicat cercetătorul.
Melatonina începe să fie produsă seara, însă la adolescenți debutul secreției are loc cu aproximativ 1–2 ore mai târziu decât la copii sau adulți, ceea ce înseamnă că aceștia nu pot adormi devreme din punct de vedere fiziologic.
„În plus, în timpul pubertății se modifică sensibilitatea la lumină: lumina de seară suprimă melatonina, iar ritmul circadian se deplasează mai ușor către un program întârziat. Aceasta este una dintre cauzele pentru care ecranele monitoarelor și ale gadgeturilor influențează atât de puternic somnul adolescenților. Genele ceasului biologic (de exemplu, PER3, CLOCK, CRY1) continuă să funcționeze, însă în adolescență se modifică expresia acestora, precum și reglarea hormonilor pubertății (de exemplu, gonadotropinele). Maturizarea sexuală influențează nucleul suprachiasmatic (SCN), sistemul neuroendocrin și producția de melatonină”, a explicat geneticianul.
Odată cu înaintarea în vârstă, oamenii revin treptat la un tipar diferit de somn.
- După 20–25 de ani: are loc un proces invers — ritmul circadian începe să se deplaseze mai devreme, iar melatonina este secretată mai devreme seara.
- Între 50–60 de ani: majoritatea persoanelor devin pronunțat de tip „matinal”.
„Din cauza acestor particularități biologice, adolescenții intră adesea în conflict cu programul social, fenomen cunoscut drept «social jetlag»: școala începe prea devreme, iar aceștia suferă de lipsă cronică de somn. Numeroase studii arată că amânarea începerii orelor cu 1–2 ore duce la îmbunătățirea performanțelor școlare, reducerea depresiei și scăderea riscului de obezitate. Un studiu genetic amplu realizat pe baza datelor UK Biobank (aproximativ 700.000 de persoane) a demonstrat că cronotipul este determinat de sute de variante genetice, însă vârsta rămâne unul dintre cei mai importanți factori care influențează ritmul somnului”, a concluzionat cercetătorul.
