Deficitul de greutate la nou-născut este un semnal care necesită atenție: este important să înțelegi dacă copilul primește suficientă hrană și dacă nu există cauze ascunse din care nu se îngrașă.
După naștere, copilul pierde o parte din greutatea corporală – aceasta este o normă fiziologică, legată de eliminarea lichidului și de adaptarea la noile condiții. Dar atunci când greutatea nu revine la cea inițială sau când creșterea este mai mică decât cea așteptată, părinții încep să se îngrijoreze.
Controlul creșterii în greutate este realizat de neonatolog, iar ulterior de pediatru. Însă părinții își văd copilul în fiecare zi și pot observa primele semne mai devreme de cântărirea planificată de la policlinică. Pentru aceasta este suficient să știi la ce să fii atent în comportamentul micuțului și care semne indică lipsa hranei.
În majoritatea cazurilor, situația poate fi corectată dacă semnele importante sunt observate la timp. Vă povestim cum se face acest lucru.
Normele de creștere în greutate până la un an
După naștere, copilul pierde între 5 și 10% din greutatea corporală – aceasta este o pierdere fiziologică, adică normală, de lichid. Până în ziua a 10-a – a 14-a de viață, greutatea revine la cea inițială, iar din acest moment începe creșterea. În medie, în primele luni copilul se îngrașă cu aproximativ 20 g pe zi, dar această cifră este un reper, nu o normă strictă.
La cântărirea de control de la 1 lună, un micuț alimentat natural trebuie să se fi îngrășat cu cel puțin 500 g față de cea mai mică greutate de după naștere. Pentru copiii alimentați artificial, creșterea este de 600–800 g. În medie, până la 5 luni, creșterea variază între 500 g și 2 kg pe lună. De la 6 la 9 luni, când se introduce diversificarea și copilul devine mai activ, creșterea lunară este de 200–500 g. La 10–12 luni ea scade la 100–300 g, deoarece micuțul se târăște și învață să meargă.
Țesutul adipos din primul an participă la dezvoltarea sistemului nervos: de el depinde viteza de conducere a fibrelor nervoase. În plus, aceasta este o perioadă de creștere rapidă a sistemului locomotor, iar lipsa hranei se poate reflecta asupra creșterii și dezvoltării. De aceea, controlul greutății nu este o formalitate, ci o modalitate de a observa la timp că micuțului îi lipsesc resursele.
Pentru controlul de acasă este comod să folosiți un cântar pentru bebeluși cu precizie de până la 5 g. Copilul trebuie cântărit în aceeași perioadă a zilei, de exemplu dimineața, înainte de masă. Notați neapărat rezultatele: astfel veți vedea exact dinamica creșterii în greutate.
Cum stabilești că micuțul nu se îngrașă suficient
Deficitul de greutate se manifestă rar printr-un singur simptom. De obicei este un ansamblu de semne, iar fiecare dintre ele este consecința aceluiași lucru: copilul primește mai puțină energie și mai puțin lichid decât este necesar pentru creștere. În această situație, organismul trece în regim de economie: încetinește metabolismul, își reduce consumul și transmite semnale pe care părinții le pot observa chiar înainte de cântărirea planificată.
- Somn îndelungat. Când hrana nu este suficientă, organismul încearcă să economisească energie și reduce toate procesele care pot fi încetinite. Copilul care mănâncă puțin poate dormi mai mult decât de obicei, pentru că pur și simplu nu are puterea să rămână treaz. Pericolul este că un asemenea somn nu îl trezește din cauza foamei, iar el sare peste mese – se creează un cerc vicios: cu cât mănâncă mai puțin, cu atât doarme mai mult și cu atât mănâncă iarăși mai puțin.
- Scaunul devine rar sau dispare. Dacă laptele sau formula de lapte sunt puține, intestinul pur și simplu nu are cu ce să se umple, iar peristaltismul încetinește. De aceea, la un copil alimentat natural care mănâncă puțin, scaunul poate fi mai rar de 3 ori pe zi, poate deveni compact sau poate lipsi. Aceasta nu este constipație în sensul obișnuit, ci o consecință a volumului mic de hrană.
- Semne de deshidratare. Laptele este alcătuit în proporție de 87% din apă, iar în cazul lipsei hranei copilul pierde lichid. Acest lucru se reflectă asupra pielii și a mucoaselor: pielea își pierde elasticitatea, deoarece țesutul adipos subcutanat nu mai reține umiditatea; fontanela se adâncește, deoarece scade volumul de sânge circulant și presiunea intracraniană; mucoasele se usucă, deoarece organismul economisește lichidul și îl direcționează spre organele vitale. Din cauza tulburării microcirculației și a lipsei de oxigen în țesuturi poate apărea o nuanță albăstruie a pielii. Acestea sunt semne alarmante, care necesită consultarea imediată a medicului.
- Dispar pliurile de grăsime. Țesutul adipos este o rezervă de energie. Când copilul primește mai puține calorii decât consumă, organismul începe să cheltuiască această rezervă. De aceea pliurile de pe coapse, de pe brațe și de pe obraji devin mai puțin pronunțate, iar pielea pare flască.
- Căutare permanentă a sânului sau a biberonului. Dacă copilul nu se satură, senzația de foame nu dispare. În același timp, sugerea poate fi scurtă, deoarece micuțul obosește repede și adoarme fără să se fi săturat.
- Letargie și plâns frecvent. Letargia este consecința deficitului de energie: copilul nu are putere pentru activitate și interes față de ce îl înconjoară. Foamea, disconfortul sau deshidratarea îi provoacă stres, iar el îl exprimă în singurul mod accesibil – prin plâns.
Aceste semne sunt nespecifice: somnul poate fi îndelungat și la un copil sătul, iar scaunul poate fi rar la copiii alimentați natural, care totuși se îngrașă normal. De aceea, trebuie să vă orientați după ansamblul simptomelor și după dinamica greutății.
Ce trebuie făcut dacă copilul nu se îngrașă suficient
În primul rând, verificați cantitatea și calitatea hranei în cazul alimentației artificiale
În cazul alimentației artificiale, mai întâi verificați din nou proporțiile de diluare a formulei de lapte și volumul pentru o masă. Erorile de diluare sunt o cauză frecventă a deficitului de greutate: o formulă prea diluată oferă mai puține calorii. Reperul pentru volum este de aproximativ 150 ml la 1 kg de greutate pe zi. De exemplu, un copil cu greutatea de 4 kg trebuie să primească pe zi aproximativ 600 ml de formulă, împărțiți în 7–8 mese.
Nu schimbați formula fără necesitate: trecerea bruscă poate provoca disconfort sau chiar refuz.
Îmbunătățiți atașarea la sân în cazul alimentației naturale
De prinderea sânului depinde cât lapte suge copilul la o masă. Când este atașat corect, el nu ia în gură doar mamelonul, ci și areola – și poate goli eficient sânul. În cazul unei prinderi superficiale, laptele curge încet, micuțul obosește, adoarme după câteva minute și rămâne nesătul. De aceea, dacă greutatea stă pe loc, în primul rând merită verificat cum ia copilul sânul.
Poți înțelege că problema este prinderea după mai multe semne – iar majoritatea dintre ele le observă mama singură, fără consultant:
- Gura micuțului nu este deschisă suficient de larg, buzele sunt strânse spre interior, nu răsfrânte în afară.
- Copilul suge doar mamelonul, nu și areola.
- În timpul alăptării nu se aude înghițitul – doar plescăit sau clic-uri.
- Sânul mamei nu devine mai moale după alăptare: copilul nu suge laptele.
Dacă măcar două–trei semne se potrivesc, prinderea merită corectată. Uneori este suficient să schimbați poziția – să apropiați copilul mai mult, să așteptați o gură larg deschisă – pentru ca situația să se schimbe. O poziție comodă reduce oboseala și ajută copilul să prindă sânul mai adânc. Dacă mama se apleacă spre copil sau îl ține în aer, brațele obosesc, iar prinderea devine superficială. Pentru sprijinirea spatelui și a brațelor folosiți o pernă de alăptat – ea permite să așezați copilul la nivelul sânului și să nu vă aplecați.
Dacă nu reușiți să corectați situația singură, adresați-vă unui consultant în alăptare: el vă va arăta cum să atașați copilul anume în cazul dumneavoastră. Uneori una–două consultații sunt suficiente pentru ca alăptarea să se așeze.
Ce se mai poate face pentru ca micuțul să se îngrașe
Iată câțiva pași în plus, care ajută la punerea la punct a alimentației și la menținerea alăptării.
- Hrăniți la cerere, nu după ceas. În primele luni, copilul poate cere sânul de 8–12 ori pe zi. Atașările frecvente stimulează producerea laptelui.
- Urmăriți-vă propria alimentație și hidratare. Mama care alăptează are nevoie de suficiente proteine și lichide. Nu țineți o dietă strictă în primele luni.
- Verificați dacă nu există probleme de sănătate. Nasul înfundat, candidoza bucală, colicile pot împiedica sugerea. Dacă micuțul este neliniștit sau refuză mâncarea, discutați despre aceasta cu pediatrul.
- Evaluați cum sunt organizate somnul și regimul zilei. Lipsa somnului și stresul mamei pot influența lactația. Ajutorul celor apropiați și odihna sunt la fel de importante ca alimentația.
