Primul ajutor în cazul intoxicației alimentare: recomandările unui medic
Cu o intoxicație alimentară s-a confruntat, cel puțin o dată în viață, aproape fiecare persoană. Vom explica ce este de făcut atunci când apar simptomele unei intoxicații și când este necesar să chemați ambulanța.
Potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), anual, peste 600 de milioane de persoane se intoxică din cauza alimentelor (aproape fiecare a zecea persoană de pe planetă), dintre care aproximativ 420.000 decedează.
Principalele cauze ale intoxicațiilor
Alimentele pot deveni periculoase în orice etapă — de la cultivare și transport, până la depozitarea incorectă acasă. Iată principalele cauze:
- Microbii. Este vorba despre bacterii (de exemplu, salmonella, Escherichia coli), virusuri (rotavirusuri, norovirusuri), paraziți și protozoare. Aceștia se înmulțesc activ în produsele alterate sau pot persista în alimentele insuficient procesate termic.
- Substanțele toxice. Printre acestea se numără, de exemplu, pesticidele, nitrații, sărurile metalelor grele sau toxinele naturale (de exemplu, otrava anumitor ciuperci).
Important. Nerespectarea gravă a condițiilor de depozitare (de exemplu, mâncarea lăsată la căldură sau păstrarea cărnii crude împreună cu alimentele gata de consum) crește semnificativ riscul de intoxicație.
Clasificarea intoxicațiilor alimentare
Astfel, intoxicațiile alimentare pot fi:
- infecțioase — atunci când persoana consumă alimente contaminate cu bacterii sau virusuri vii;
- toxice — în care cauza intoxicației nu o reprezintă microbii înșiși, ci toxinele produse de aceștia (de exemplu, enterotoxina stafilococului auriu rămâne activă și după procesarea termică) sau alte substanțe toxice;
- mixte — intoxicații provocate de mai mulți agenți patogeni sau de o combinație între infecție și toxine.
Principalele simptome ale intoxicației
Tabloul clinic depinde, în mare măsură, de tipul agentului patogen și de cantitatea de toxină ingerată. În majoritatea cazurilor, este vorba despre:
- greață;
- vărsături repetate, care aduc doar o ameliorare temporară;
- dureri abdominale sub formă de crampe;
- scaune frecvente și lichide.
Frecvent, simptomelor li se adaugă semne de intoxicație generală:
- frisoane;
- slăbiciune;
- dureri de cap;
- temperatură crescută.
Perioada de incubație: când apar simptomele
În cazul intoxicațiilor toxice (de exemplu, sub acțiunea toxinelor stafilococice), primele semne pot apărea rapid — la 20 de minute până la 8 ore după masă. În cazul infecțiilor bacteriene (de exemplu, salmoneloza), perioada de incubație durează, de regulă, între 6 ore și 6 zile. În cazul infecțiilor virale, primele simptome pot apărea între câteva ore și câteva zile de la consumul alimentelor contaminate.
Simptome specifice ale intoxicațiilor extrem de periculoase
În cazul salmonelozei, scaunul capătă rapid un aspect caracteristic, asemănător noroiului de mlaștină — devine lichid, verzui, cu urme de mucus.
În cazul botulismului, tulburările gastrointestinale sunt slab exprimate. Aici trec pe primul plan semnele neurologice periculoase:
- deteriorarea bruscă a vederii;
- dilatarea pupilelor;
- uscăciunea gurii;
- căderea pleoapelor (ptoză);
- tulburări progresive de înghițire și de respirație.
Primul ajutor și când trebuie chemată ambulanța
În cazul unei intoxicații alimentare, este extrem de important să acordați corect primul ajutor și să înțelegeți când este necesar să chemați ambulanța.
Spălătura gastrică
Primul pas este spălarea stomacului. Beți 0,5-1 litru de apă fiartă, călduță, sau o soluție slabă de bicarbonat de sodiu. Este necesar să provocați voma. Repetați procedura până când lichidul eliminat devine curat. Dacă vărsăturile sunt necontrolabile sau conțin sânge ori au o culoare neagră, spălătura gastrică este interzisă.
Substanțele adsorbante și refacerea rezervei de lichide
Sarcina principală este refacerea rezervei de lichide din organism. Substanțele adsorbante sunt folosite, uneori, ca mijloc auxiliar.
Pentru a lega și a elimina toxinele, sunt recomandate substanțe adsorbante: cărbune activat (1 comprimat la 10 kilograme corp, eficient în prima oră după intoxicație), smectită, enterosgel, polisorb și altele. Pentru a preveni deshidratarea, beți, la fiecare 10-15 minute, câte o înghițitură de rehidron (sau produse similare) sau apă minerală plată. Volumul total — 1,5-2 litri pe zi.
Când trebuie chemată ambulanța
Chemați ambulanța dacă:
- s-au intoxicat copii sub 3 ani, persoane în vârstă (peste 60 de ani) sau femei însărcinate (orice tip de intoxicație);
- vărsăturile au aspect de zaț de cafea sau conțin sânge;
- scaunul este negru, cu aspect de gudron;
- temperatura depășește 39°C;
- apar vedere dublă, dificultăți de înghițire sau de vorbire, convulsii, stare de confuzie;
- apar slăbiciune bruscă, transpirație rece, scăderea tensiunii arteriale, puls filiform;
- lipsește urinarea timp de mai mult de 6-8 ore (mucoase uscate, ochi înfundați în orbite — semne ale unei deshidratări periculoase);
- persistă vărsături necontrolabile (nu se poate bea nici măcar o înghițitură de apă) și/sau diaree cu peste 20 de scaune pe zi;
- există suspiciunea de botulism (legată de conserve, pește uscat) — tulburări de vedere, uscăciunea gurii, slăbiciune musculară.
La medic: diagnostic și tratament
Pentru identificarea agentului patogen, se efectuează analize de laborator:
- analiza bacteriologică a materiilor fecale și a vărsăturilor;
- hemocultura — în cazul suspiciunii unei infecții generalizate.
În anumite cazuri, se efectuează o ecografie (în principal, pentru a exclude patologii chirurgicale, precum apendicita).
Baza tratamentului în cazul intoxicației alimentare o reprezintă refacerea echilibrului hidro-electrolitic și dieta.
Regimul alimentar presupune o dietă blândă, după înlăturarea greții și a vărsăturilor (decoct de orez, pesmeți, compot subțire tip kissel).
Antibioticele sunt prescrise doar în cazul infecțiilor bacteriene confirmate (salmoneloză, dizenterie), de grad mediu sau sever.
Nu luați medicamente antidiareice (loperamidă sau produse similare) în cazul suspiciunii unei infecții bacteriene și al prezenței febrei. Nu vă prescrieți singuri antibiotice.
Prevenirea intoxicațiilor alimentare
Prevenirea infecțiilor gastro-intestinale se bazează pe respectarea regulilor sanitaro-igienice de bază, pe care OMS le formulează sub forma a cinci principii ale alimentației sigure:
- Curățenie și igienă. Spălați-vă temeinic pe mâini cu săpun înainte de masă și de gătit. Dezinfectați regulat tocătoarele de bucătărie, cuțitele și suprafețele de lucru.
- Separarea produselor. Carnea crudă, carnea de pasăre și peștele trebuie păstrate și procesate separat de produsele gata de consum (brânză, mezeluri, legume).
- Procesarea termică. Prăjiți și fierbeți alimentele până la gătirea completă — acest lucru distruge majoritatea agenților patogeni.
- Depozitarea corectă. Nu lăsați mâncarea la temperatura camerei mai mult de două ore și fiți atenți la termenele de valabilitate.
- Precauție în călătorii. În călătorii și la picnicuri, folosiți doar apă îmbuteliată și evitați mâncarea stradală. Dacă mergeți în regiuni cu o situație epidemiologică nefavorabilă, faceți vaccinurile împotriva febrei tifoide sau a holerei.
Intoxicația alimentară reprezintă o intoxicație acută sau o infecție, provocată de consumul unor alimente nesigure. De regulă, aceasta se manifestă prin greață, vărsături, diaree și dureri abdominale.
În primul rând, în cazul unei intoxicații, este necesar să spălați stomacul, până când lichidul eliminat devine curat. Este recomandat, de asemenea, să luați substanțe adsorbante, pentru a lega toxinele, și să refaceți treptat rezerva de lichide, în porții mici.
