Simptomele și tratamentul laringospasmului la copii
Există numeroși factori care pot provoca laringospasm la copii. Principalul este considerat predispoziția legată de particularitățile anatomice ale zonei subglotice a laringelui. Un episod prelungit poate duce la deces, de aceea primul ajutor trebuie acordat imediat.
Informații generale despre laringospasmul la copii
Laringospasmul la copii se caracterizează prin îngustarea laringelui până la blocarea completă a glotei, ceea ce întrerupe accesul oxigenului către plămâni.
Cel mai des, episoadele apar la copiii cu vârste cuprinse între 3 luni și 2–3 ani. Aceasta se explică prin existența unor zone vulnerabile ale laringelui, precum:
- corzile vocale;
- zona subglotică.
În copilăria timpurie, în aceste zone există țesut conjunctiv limfoid și lax care, sub influența factorilor nefavorabili, se umflă și duce la obstrucția căilor respiratorii. Odată cu vârsta, problema devine mai puțin actuală. După 6–7 ani, aceste spasme sunt mult mai rare. La adulți este mai frecvent întâlnit laringita fără spasm.
Simptomele laringospasmului
Spasmul laringelui se dezvoltă brusc. Poate fi recunoscut prin următoarele simptome:
- dispnee;
- dificultăți de respirație: inspirație prelungită și expirație șuierătoare;
- reacții reflexe: capul dat pe spate, gura larg deschisă;
- paloare accentuată sau cianoză a pielii, triunghiului nazolabial, palmelor și tălpilor.
De cele mai multe ori, patologia debutează cu stenoză laringiană, cunoscută medical sub denumirea de „pseudocrup”. La mulți copii, episoadele apar pe timp de noapte. Simptome asemănătoare se întâlnesc și în astmul bronșic.
Dacă starea patologică persistă, copilul poate leșina. Pot apărea semne asemănătoare epilepsiei – convulsii și spumă densă la gură.
În primul rând, la apariția laringospasmului trebuie chemată ambulanța, însă aceasta poate întârzia, astfel că acordarea primului ajutor revine părinților. Echipa medicală va evalua ulterior parametrii vitali ai copilului.
Factorii care provoacă spasmul musculaturii laringiene
Edemul țesutului conjunctiv lax și limfoid din zona glotei la copiii mici este cel mai adesea provocat de infecții – tuse convulsivă, infecții respiratorii acute, gripă. Alți factori includ:
- aer excesiv de uscat în locuință;
- alergeni: praf, păr de animale, polen etc.;
- emoții intense: stres, plâns, țipete;
- suprasolicitarea corzilor vocale;
- laringotraheită.
Spasmele laringiene care apar periodic la sfârșitul iernii sau începutul primăverii pot indica deficit de vitamina D sau calciu. Printre alte cauze se numără:
- tulburări endocrine;
- disfuncții metabolice;
- bronhospasm și alte boli respiratorii;
- administrarea anumitor medicamente, precum adrenalina;
- probleme ale vezicii biliare;
- tumori sau mărirea glandei tiroide.
Un episod izolat de laringospasm este adesea legat de acțiunea unui factor iritant. Dacă problema se repetă de mai multe ori pe zi, sunt necesare investigații medicale.
Primul ajutor și tratamentul ulterior
Un spasm prelungit este extrem de periculos pentru sănătate și viață. În astfel de situații, părinții trebuie să se calmeze și să acționeze rapid.
Ce trebuie făcut în cazul laringospasmului:
- Sunați la ambulanță. Ideal este ca alt adult să facă acest lucru, pentru a nu pierde timp. Dacă sunteți singuri, activați funcția de difuzor și oferiți ajutor copilului simultan.
- Calmați copilul. Stresul poate intensifica spasmul laringian. Cu cât anxietatea este mai mare, cu atât ameliorarea apare mai greu.
- Asigurați aer proaspăt. Deschideți ferestrele sau scoateți copilul pe balcon. Dacă este frig, înveliți-l cu un pled pentru a evita hipotermia.
- Oferiți aer umed. Poate fi folosit un umidificator sau se poate porni apa caldă în baie pentru a crea aburi. Inhalările fierbinți deasupra oalelor sunt strict interzise.
- Inhalații cu nebulizator cu ser fiziologic, corticosteroizi sau Berodual, dacă au fost recomandate de medic.
În timpul spasmului, respirația este afectată sever, iar fiecare minut contează. Hipoxia poate provoca leziuni ireversibile ale organelor interne. După 4–5 minute de oprire completă a respirației poate surveni moartea cerebrală.
În cazurile grave este nevoie de resuscitare: masaj cardiac extern și respirație artificială. La asfixii severe, medicii pot recurge la traheostomie, introducând un tub în trahee pentru a restabili respirația. Dacă după intervenții copilul nu respiră singur, este conectat la ventilator.
Medicul va recomanda tratamentul potrivit pentru prevenirea episoadelor recurente, în funcție de diagnostic.
Investigații
Diagnosticul urmărește depistarea bolii de bază care provoacă laringospasmul. Sunt utilizate metode de laborator și investigații instrumentale. Printre analizele recomandate se numără:
- hemogramă, sumar de urină, analize biochimice;
- teste pentru depistarea paraziților și lambliei (sânge, scaun);
- evaluarea profilului hormonal: TSH, AT-TPO, glicemie;
- teste alergologice pentru identificarea alergenului;
- teste imunologice.
La nevoie pot fi efectuate radiografii, RMN, CT. Endoscopia permite vizualizarea organelor din interior.
De asemenea, poate fi necesară consultarea unui neurolog, imunolog, alergolog, infecționist și alți specialiști. Uneori, cauza laringospasmului rămâne necunoscută, caz în care medicii recomandă tratament simptomatic.
Recomandări de prevenție
Cele mai eficiente măsuri de prevenție sunt controlul bolii de bază și consultul medical precoce.
Cum poate fi prevenit laringospasmul – reducerea riscului de infecții respiratorii:
- îmbrăcarea adecvată vremii, evitarea contactului cu copii bolnavi, întărirea imunității;
- menținerea unui climat sănătos în locuință: curățenie umedă regulată, aerisire, controlul prafului și al părului de animale;
- utilizarea unui umidificator în sezonul rece;
- plimbări frecvente în aer liber: vara organismul primește vitamina D, iar iarna o porție suplimentară de oxigen;
- vacanțe anuale la mare;
- cure terapeutice în stațiuni specializate în afecțiuni respiratorii sau neurologice, dacă spasmele au legătură cu nervozitatea.
La unii copii, episoadele dispar odată cu îmbunătățirea relațiilor familiale și reducerea suprasolicitării intelectuale. De asemenea, este recomandat ca cei predispuși la laringospasm să nu petreacă mult timp în fața televizorului sau a jocurilor pe calculator, deoarece acestea stimulează excesiv sistemul nervos.
Laringospasmul este o afecțiune periculoasă, care necesită supraveghere medicală. La majoritatea copiilor, numărul episoadelor scade odată cu vârsta. Părinții trebuie să cunoască măsurile de prim ajutor, pentru a reacționa prompt și eficient în situații de urgență.
