Rinita de primăvară la copii: alergie sau răceală?
Simptomele pot fi asemănătoare, dar există diferențe importante. Primăvara este, pe de o parte, sezonul virozelor respiratorii, când organismul slăbit devine vulnerabil la infecții. Pe de altă parte, este perioada în care multe plante încep să înflorească, declanșând episoade de alergie. Pentru părinți, diferențierea între cele două situații nu este întotdeauna simplă.
Alergie sau infecție virală – cum le deosebim?
Rinita alergică se caracterizează prin prezența a cel puțin două dintre următoarele simptome: strănut, rinoree (secreții nazale apoase), mâncărime nazală și congestie nazală, manifestate timp de minimum o oră pe zi. Aceasta apare rapid, în decurs de două ore după contactul cu alergenul.
- Dacă expunerea la alergen este scurtă și ocazională, simptomele durează doar câteva ore.
- Dacă expunerea este zilnică, timp de mai multe zile sau săptămâni, simptomele devin constante: nas înfundat, mâncărime sau secreții apoase.
În cazul unei răceli virale, primele 1–2 zile sunt marcate de strănut, congestie și secreții nazale transparente. Ulterior, strănutul dispare, secrețiile devin tulburi, iar în ziua a 4–5-a capătă culoare galben-verzuie și consistență vâscoasă. De obicei, până în ziua a 7-a, simptomele se remit.
La copiii de vârstă preșcolară, rinita apare frecvent pe fondul adenoiditei: nu există strănut sau mâncărime, dar apare congestia și secreția densă, colorată, care îngrijorează părinții.
Semne asociate rinitei alergice
Rinita alergică este adesea însoțită de conjunctivită alergică: pleoape umflate, ochi roșii, lăcrimare abundentă, mâncărime intensă și senzație de nisip în ochi. Scărpinatul excesiv poate duce la infecții secundare, cu secreții purulente.
Un alt indiciu al naturii alergice îl pot reprezenta manifestările cutanate: uscăciune, erupții sau urticarie apărute concomitent cu rinita.
Există situații în care rinita alergică nu are un tablou clasic. Suspiciunea apare atunci când copilul face frecvent infecții respiratorii, are complicații sau răspunde inadecvat la tratamentele obișnuite.
Investigații recomandate
Tipul și amploarea investigațiilor sunt stabilite de medic, în funcție de simptome și de alergenul suspectat.
- Determinarea imunoglobulinelor E specifice în sânge;
- Teste cutanate de tip scarificare sau prick-test.
Analizele de sânge pot fi efectuate oricând, chiar și în plin episod alergic, fără a fi nevoie de întreruperea tratamentului sau de prezentarea la laborator pe nemâncate. Testele cutanate se fac în afara sezonului de polenizare și cu întreruperea antihistaminicelor cu 5–7 zile înainte. Acestea nu se recomandă în sarcină, în caz de astm bronșic necontrolat sau dacă pielea este afectată la locul testării. Indiferent de metodă, diagnosticul poate fi stabilit la orice vârstă.
