Sarcina falsă: cauze, simptome, diagnostic și tratament
Sarcina falsă este o afecțiune în care o femeie prezintă semne și simptome caracteristice unei sarcini reale, deși concepția nu a avut loc, iar în uter nu există embrion. Pacientele pot acuza greață, sensibilitate și mărirea sânilor, creșterea volumului abdominal, dereglări ale ciclului menstrual și alte manifestări tipice gestației.
Deși nu are un cod separat în clasificările ICD-10 și DSM-V, această tulburare are un tablou clinic bine definit și reprezintă o problemă complexă, care implică mai multe specialități medicale. Creșterea numărului de cupluri infertile, precum și incidența tulburărilor anxioase și isterice în rândul femeilor explică frecvența tot mai mare a pseudogestației.
Cauzele sarcinii false
Cel mai adesea, afecțiunea apare pe fondul unor dezechilibre psihoemoționale și al unor particularități ale vieții personale. Cea mai frecventă cauză este reprezentată de tulburările reproductive de lungă durată și imposibilitatea de a concepe un copil.
Femeile care se confruntă cu infertilitate pot avea o stare psihologică instabilă, iar modificările minore ale stării de sănătate sunt interpretate ca semne clare ale unei sarcini. Incidența crește în rândul pacientelor cu vârsta peste 35 de ani.
Alte cauze psihologice includ:
- Teama intensă de sarcină, întâlnită la tinerele aflate la începutul vieții sexuale sau la victimele abuzurilor;
- O sarcină anterioară nereușită – avort spontan, naștere de făt mort sau pierderea copilului la naștere;
- Dorința de a avea un copil pentru a păstra partenerul sau din alte motive personale;
- Trăsături accentuate de personalitate, probleme psihologice și predispoziție la depresie;
- Tulburări ale sistemului nervos vegetativ;
- Stres frecvent, conflicte în cuplu și lipsa sprijinului din partea celor apropiați.
Un aspect mai puțin cunoscut
Au fost raportate situații în care, la femei cu empatie accentuată, simptomele de sarcină falsă au apărut atunci când o prietenă apropiată sau o rudă era însărcinată. Implicarea emoțională profundă poate genera manifestări psihosomatice similare gestației reale.
Cauzele somatice sunt mai rare, dar nu trebuie excluse. Tumorile uterine sau ovariene, care pot determina creșterea volumului abdominal și dereglări hormonale, pot mima o sarcină. În lipsa unui consult medical, unele femei pot crede timp de luni de zile că sunt însărcinate.
Simptomele sarcinii false
Organismul poate reproduce aproape integral manifestările emoționale, vegetative și hormonale ale unei sarcini autentice.
Cel mai frecvent simptom este toxemia: greață persistentă, episoade de vărsături, hipersalivație și sensibilitate la mirosuri. Pot apărea și preferințe alimentare neobișnuite.
Alte simptome includ:
- Somnolență accentuată;
- Schimbări bruște de dispoziție;
- Reacții emoționale intense la situații obișnuite;
- Scăderea capacității de muncă;
- Mărirea și sensibilitatea sânilor, uneori cu apariția colostrului;
- Creșterea circumferinței abdominale prin acumulare de țesut adipos;
- Creștere în greutate;
- Constipație prelungită;
- Senzația de mișcări fetale, explicată prin intensificarea peristaltismului intestinal;
- Întârzierea menstruației.
Tabloul clinic poate fi atât de convingător încât nu doar pacienta, ci și familia sa este convinsă de existența unei sarcini. În cazuri avansate, au fost descrise episoade de dureri abdominale asemănătoare contracțiilor – așa-numitele „nașteri false”.
Important: Sarcina falsă nu reprezintă o simulare. Femeia este sincer convinsă că este însărcinată și nu urmărește beneficii personale prin manifestările sale.
Diagnostic
Orice suspiciune de sarcină necesită investigații specifice. Medicul ginecolog începe printr-o discuție detaliată și un consult clinic pentru a identifica eventuale semne obiective.
Standardul de aur în diagnosticarea precoce este determinarea hormonului gonadotropină corionică umană (HCG), produs după implantarea embrionului. Nivelul acestuia crește rapid în primele săptămâni de sarcină.
Testul este relevant la 8–10 zile după concepție. O valoare peste 25 mUI/ml confirmă sarcina, în timp ce în pseudogestație nivelul este sub 5 mUI/ml.
Ecografia pelvină reprezintă o altă metodă esențială. Într-o sarcină reală, sacul gestațional poate fi vizualizat încă din săptămâna a treia. În sarcina falsă, nu se evidențiază modificări specifice, cu excepția cazurilor asociate cu patologii ginecologice.
Investigații suplimentare
Dacă sarcina reală este exclusă, medicul va identifica cauza simptomelor prin:
- Analize hormonale (estrogen, progesteron, prolactină, gonadotropine);
- Histeroscopie cu examen histologic;
- Radiografie sau tomografie computerizată a organelor pelvine și abdominale.
În cazurile în care factorii psihologici sunt predominanți, este recomandată evaluarea psihoterapeutică sau psihiatrică.
Tratament
Abordarea terapeutică depinde de cauza identificată. Dacă originea este psihologică, se recomandă psihoterapia pentru acceptarea realității și gestionarea temerilor sau conflictelor interioare.
În funcție de situație, pot fi utilizate:
- Antidepresive, sedative sau anxiolitice;
- Terapie hormonală pentru reglarea ciclului menstrual;
- Intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea tumorilor uterine sau ovariene.
Femeile infertile pot avea reacții emoționale intense la confirmarea diagnosticului, inclusiv depresie severă sau gânduri suicidare. Aceste situații necesită sprijin multidisciplinar.
Prognostic și prevenție
Sarcina falsă nu afectează, în general, sănătatea fizică, cu excepția cazurilor asociate tumorilor. Îngrijorarea principală vizează echilibrul psihoemoțional al pacientei, mai ales în contextul infertilității.
Nu există metode specifice de prevenție. Se recomandă menținerea sănătății reproductive, comunicare armonioasă în cuplu și suport psihologic pentru femeile care urmează tratamente pentru infertilitate.
