Naștere în Regatul Unit în timpul pandemiei: Camera mea era ca un centru spa, iar soțul putea să intre, dar nu mai avea voie să iasă până la externare

Naștere în Regatul Unit în timpul pandemiei: Camera mea era ca un centru spa, iar soțul putea să intre, dar nu mai avea voie să iasă până la externare

Daniela Radu a povestit cum a născut în Marea Britanie în timpul pandemiei. Cel de-al doilea băiețel al ei s-a născut la o maternitate din Warwick, Warwickshire, în condiții perfecte, iar venirea lui pe lume a fost întâmpinată de ambii părinți și de două moașe calde și empatice. Mai jos, vă invităm să citiți povestea Danielei, așa cum a scris-o chiar ea și a fost publicată de pagina specializată totuldespremame.ro.

„Am să vă povestesc a doua mea naștere. Am făcut 40 de săptămâni în 12 aprilie 2020, în ziua Paștelui Catolic. În această zi am avut programare cu moașa, care a fost foarte drăguță și empatică. Și-a cerut scuze că trebuie să poarte mască, vizieră și mănuși tot timpul și că arată ca un cosmonaut. M-a întrebat dacă sunt pregătită să mă consulte și dacă vreau să îmi rupă membranele. Am acceptat și m-am urcat pe masă.

Mi-a comunicat că totul pare în regulă și că sunt dilatată 4 cm. Aveam unele contracții, dar nu regulate. Moașa mi-a recomandat să fac un pic de mișcare, poate o plimbare, ca să îl ajut pe bebe să coboare. M-am întors la soț și la celălalt băiețel al nostru, ei așteptându-ne în mașină. Contracțiile au continuat și în următoarea zi, dar tot neregulate, cu toate că făcusem ceva mișcare.

În dimineața zilei de 14 aprilie m-am trezit din somn cu o contracție ceva mai serioasă. M-am ridicat și m-am plimbat un pic prin casă, am început să monitorizez timpul între contracții (între 15-20 de minute). Am mai stat pe canapea în sufragerie până la 5, când am decis să fac un duș. Pe la 7 am sunat la centrul unde urma să nasc, să anunț moașele că am contracții.

Moașa cu care am vorbit mi-a recomandat să mai stau acasă, deoarece contracțiile nu par a fi încă regulate și să revin cu telefon dacă se schimbă ceva. Mi-a mai recomandat să iau un Paracetamol și să încerc sa dorm. Am luat Paracetamol și am dormit de la 8 până la 11. Încă aveam contracții, dar nu erau foarte dureroase, semănau cu crampele menstruale.

După ce m-am trezit, contracțiile au revenit mai puternice, dar tot la 10 minute distanță. De la 11 până la 3 am făcut exerciții pe minge, m-am plimbat prin casă, m-am jucat cu băiețelul cel mare. De la 3 am simțit cum s-a produs un declic, aveam o stare de agitație, iar contracțiile s-au îndesit. Am mai făcut un duș și am sunat iar moașele. Mi-au spus să merg la centru să mă consulte, să îmi iau toate bagajele, iar soțul să aștepte în mașină până se confirmă travaliul, iar apoi poate să vină să asiste la naștere.

Odată intrat, el nu mai avea voie să iasă până la externare. Dacă ieșea, nu se mai putea întoarce. Pe băiețelul cel mare l-am dus la o colegă de muncă (care îi este și educatoare), apoi am plecat spre centrul de nașteri, cu contracții din 3 în 3 minute. Am avut o contracție foarte dureroasă chiar în fața ușii de la centru și am căzut în genunchi.

 

M-au văzut moașele și una dintre ele a venit să mă ajute. M-a dus într-o cameră unde m-a consultat: dilatație 5 cm, cu travaliu instalat. Mi-am sunat soțul să vină și am fost instalați într-o cameră cu toate facilitățile (cadă în care puteam să nasc, minge, lumini și muzică ambientală. Semăna cu o cameră dintr-un centru spa). A venit moașa cu care am născut. Foarte drăguță și politicoasă, și-a cerut și ea scuze că arată ca un cosmonaut cu tot echipamentul de protecție împotriva Covid.

M-a întrebat cum mă simt și dacă vreau să intru în cadă. Am acceptat și am petrecut următoarele 2 ore acolo, povestind cu soțul și moașa într-o atmosferă destinsă (asta pentru că eu, între timp, trăgeam și din gazul hilariant, care m-a ajutat enorm). Moașa îmi tot spunea că imediat ce se rupe apa o să îl vedem și pe bebe, dar eu eram sceptică, în special pentru că la prima sarcină travaliul a durat 24 de ore.

Am decis să ies din cadă. Ajutată de soț și de moașă, m-am așezat pe marginea patului. Soțul îmi făcea masaj la spate și îmi povestea ceva. L-am întrerupt și i-am spus că nu am mai avut o contracție cam de 4 minute. Ne-am uitat amândoi nedumeriți la moașă, care a chicotit și mi-a zis că ăsta e momentul de respiro pe care și-l ia corpul ca să treacă în faza următoare.

 

În 2 secunde după ce a terminat moașa fraza, mi s-a rupt apa și tot ce am putut să zic a fost că eu trebuie să împing. Moașa și soțul m-au ajutat să mă așez mai confortabil pe pat. Amândoi mă încurajau să împing, dar să iau și pauze să respir, doar că eu nu îmi mai puteam controla corpul, care împingea ca pe pilot automat.

A mai venit o moașă (cea care s-a ocupat de bebe după ce s-a născut). Am împins 10 minute și cel de-al doilea băiețel al nostru era pe pieptul meu, dezmierdat de mami și de tati. Am stat așa minute bune, timp în care l-am admirat, pupat și l-am pus la sân. Apoi, moașa m-a anunțat că totul este în regulă, că nu am sângerat mult. I-a tăiat cordonul lui bebe și l-a luat să îl consulte pe o masă cu lampă, în aceeași cameră. Toate bune și cu bebe.

Ni s-a oferit ceva de mâncare și apoi moașa ne-a pregătit patul de somn pentru că deja se făcuse noapte. Am petrecut noaptea toți 3, nu am putut să dormim nici eu, nici soțul. Am stat și ne-am uitat la puiul nostru mic cum doarme.

A doua zi de dimineață bebe a fost consultat de către un medic neonatolog, l-a verificat din creștetul capului până la degetele de la picioare. Totul cu noi de față. Ne-a anunțat că totul este în regulă și că ne putem pregăti de externare. La 12.00 următoarea zi, ne-au externat și am mers acasă, unde Sebi, băiețelul cel mare, a făcut cunoștință cu Luca.

Moașa ne-a sunat a doua zi și a venit să ne viziteze la 5 și 12 zile (ne-a consultat pe amândoi acasă). Aceasta este povestea nașterii celui de-al doilea băiețel al nostru, pe timp de pandemie. Cadrele medicale au gestionat situația cu mult profesionalism, dar și cu căldură și empatie. Ne-am simțit în siguranță în orice moment, reușind să ne ofere și o atmosfera relaxată, în același timp.

Sursa: totuldespremame.ro

Adaugă comentariu