Câte kilograme este normal să iei în sarcină? Ghid complet pentru viitoarele mame

Norme de creștere în greutate în timpul sarcinii

Creșterea în greutate în timpul sarcinii este un proces natural și necesar, care susține sănătatea mamei și a bebelușului. Dar de unde vin toate aceste kilograme în plus? Și cum îți poți da seama dacă totul decurge normal? Iată cum se formează greutatea în sarcină și de ce este atât de important să o urmărești atent.

De ce crește greutatea în sarcină?

Iată din ce se compune, în medie, creșterea în greutate pe durata sarcinii:

Bebelușul: 3–4 kilograme – greutatea medie la naștere.

Placenta: 0,5–1 kilogram – hrănește copilul și îi oferă oxigen.

Lichidul amniotic: 0,8–1 kilogram – protejează fătul în uter.

Uterul: 1–1,5 kilograme – se mărește pentru a face loc copilului.

Sânii: 0,5–1,5 kilograme – se pregătesc pentru alăptare.

Volumul de sânge: 1,5–2 kilograme – crește cu peste 50% pentru a susține sarcina.

Fluidele din țesuturi: 2–3 kilograme – ajută la hidratare și circulație normală.

Rezervele de grăsime: 2,5–4 kilograme – asigură energie în timpul sarcinii și alăptării.

În total, o femeie însărcinată poate lua între 10 și 16 kilograme, în funcție de greutatea inițială, metabolism și alți factori individuali.

Este necesar să monitorizezi creșterea în greutate?

Modificările în greutate în timpul sarcinii sunt un indicator important al stării de sănătate și trebuie monitorizate regulat. Atât lipsa, cât și excesul în greutate pot semnala complicații sau nevoia de investigații suplimentare. Iată câteva recomandări de bază pentru o sarcină echilibrată:

1. Alimentație echilibrată

Adoptă o dietă variată, bazată pe legume, proteine, cereale integrale și grăsimi sănătoase. Alege mese colorate, cu texturi diferite, pentru a-ți satisface nevoile nutriționale fără excese. Nu ține diete stricte! Concentrează-te pe diversitate și evită doar alimentele periculoase: alcool, ciuperci din pădure, carne și pește crud, miere, lactate nepasteurizate.

2. Activitate fizică regulată

Mișcarea moderată – plimbări, yoga prenatală – este recomandată. OMS sugerează minimum 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână. Exercițiile te vor ajuta să fii mai puternică și mai rezistentă la naștere. Scăderea în greutate este doar un beneficiu secundar.

3. Monitorizare medicală

Vizitele regulate la medicul obstetrician sunt esențiale. Acesta urmărește evoluția greutății și poate ajusta recomandările alimentare sau stilul de viață dacă este nevoie.

Când devine periculoasă greutatea în sarcină?

Abaterile de la normele de greutate pot fi semnale de alarmă:

• Greutate prea mică: risc de naștere prematură, copil cu greutate scăzută (sub 2,5 kg).
• Greutate excesivă: risc de diabet gestațional, hipertensiune, complicații la naștere, preeclampsie.

Recomandări de creștere în greutate în funcție de IMC

Calculează-ți Indicele de Masă Corporală (IMC) înainte de sarcină: IMC = greutate (kg) / înălțime² (m²). De exemplu, 55 kg la 1,60 m înseamnă un IMC ≈ 21,4 – considerat normal.

Datele provin din recomandările Colegiului American de Obstetrică și Ginecologie (ACOG).

Important: fiecare sarcină este unică. Orice abatere de la aceste norme trebuie discutată cu medicul care îți urmărește evoluția.