De câteva luni, femeile cu vârste între 25 și 67 de ani din Republica Moldova primesc notificări pe telefon sau pe e-mail, prin care sunt îndemnate să efectueze din timp un test de depistare a riscului de cancer de col uterin.
Mesajul transmis are următorul conținut: „Stimată doamnă. Sunteți invitată să efectuați un test de screening cervical gratuit. Prelevarea regulată a testului este importantă pentru depistarea modificărilor în celulele cervicale și prevenirea dezvoltării cancerului de col uterin.”
Până în prezent, peste 80.000 de femei au primit un astfel de mesaj, personalizat cu datele propriului medic de familie, prin care sunt îndrumate să se prezinte la consultație pentru testul PAP, oferit gratuit.
De ce este important acest screening
Testul permite identificarea timpurie a infecției cu HPV, virusul aflat la originea cancerului de col uterin — o boală care provoacă anual, în Republica Moldova, decesul a 150-160 de femei.
La nivel național, sunt diagnosticate anual între 300 și 350 de cazuri noi de cancer de col uterin, iar în prezent aproximativ 4.200 de paciente se află sub acest diagnostic.
Cum funcționează sistemul de notificare automată
Trimiterea mesajelor a devenit posibilă după integrarea, în sistemul informațional automatizat de asistență medicală primară (SIA AMP), a Registrului național de screening cervical, instrument care permite urmărirea parcursului medical al fiecărei paciente.
Acest registru este conectat atât la Registrul populațional, prin intermediul IDNP — incluzând toate femeile, indiferent dacă sunt asigurate sau nu —, cât și la platforma guvernamentală MNotify, prin care sunt expediate invitațiile pe e-mail.
Nicolae Lupu, medic de familie din orașul Călărași, explică cah funcționează procesul la nivel local: „Odată ce a fost disponibil acest registru, este ușor să vedem în sistem cine trebuie să facă testarea. Asistentele medicale sunt cele care verifică și trimit SMS către femeile din grupul de vârstă care trebuie să facă testul PAP.”
Practic, medicul de familie introduce în sistem datele de contact ale pacientei, alături de acordul acesteia. Ulterior, platforma identifică automat toate femeile eligibile, pe baza vârstei și a istoricului testărilor anterioare, iar notificările sunt trimise indiferent de locul în care se află femeia respectivă, inclusiv dacă aceasta se află peste hotare.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătății, doar în primele luni ale acestui an, peste 88.400 de femei au primit deja notificări pe adresa lor de e-mail.
Planuri pentru optimizarea mecanismului de invitare
Diana Valuță, șefa Unității de coordonare a implementării screening-ului de col uterin din cadrul Institutului Mamei și Copilului, explică faptul că autoritățile analizează modalități de a reduce sarcina administrativă pusă pe umerii medicilor de familie.
„Ne gândim cum să îmbunătățim acest mecanism ca să scoatem povara de pe medicii de familie. Ori să creăm un call-center, care va fi responsabil de invitarea femeilor nu doar pentru acest screening, ori să suplinim acest mecanism cu AI (inteligență artificială, n.r.)”, precizează aceasta.
Conform recomandărilor actuale, testul PAP trebuie efectuat o dată la trei ani, de către toate femeile cu vârste cuprinse între 25 și 67 de ani.
Testarea HPV — o posibilă metodă principală de screening, în viitor
Pe lângă testul PAP, autoritățile din Republica Moldova intenționează ca, pe termen mediu, testarea HPV să devină principala metodă de prevenire a cancerului de col uterin.
În acest scop, a fost derulat un program-pilot în zece spitale din țară, la care au participat aproximativ 3.000 de femei, cu vârste între 30 și 65 de ani, care nu mai efectuaseră un astfel de test în ultimii trei ani.
Potrivit Dianei Valuță, aproximativ 1.139 de participante au optat pentru autoprelevarea probei, în timp ce peste 1.800 de femei au preferat ca recoltarea să fie realizată de personalul medical.
Datele preliminare ale acestui proiect arată că 6,6% dintre femeile testate au fost depistate cu virusul HPV, ceea ce înseamnă că se aflau într-un grup cu risc de a dezvolta cancer de col uterin.
„Analizăm rezultatele și vrem să propunem Ministerului Sănătății implementarea națională a acestui test, pentru anul viitor”, precizează Diana Valuță.
Potrivit acesteia, extinderea testării ar putea avea loc gradual, începând cu femeile care, în anul 2027, ar urma să efectueze testul PAP. „Avem în jur de 500.000 de femei din această categorie de vârstă și înțelegem că costurile sunt mari”, conchide reprezentanta Institutului Mamei și Copilului.
Diferența dintre testul HPV și testul PAP
Virusul papiloma uman (HPV) reprezintă principala cauză a cancerului de col uterin. Există peste 200 de tulpini ale acestui virus, însă doar o parte dintre acestea, denumite tulpini cu risc înalt, pot duce la apariția bolii.
Transmiterea virusului are loc, cel mai frecvent, prin contact sexual sau prin contact piele-pe-piele, iar mai rar, de la mamă la făt.
Odată intrat în organism, virusul HPV poate fi eliminat de sistemul imunitar în decurs de 1-2 ani, dar poate persista în organism și poate duce, în timp, la apariția cancerului.
Diferența esențială dintre cele două teste constă în ceea ce identifică fiecare dintre ele: testul HPV stabilește dacă virusul este prezent și care este tulpina implicată, în timp ce testul PAP identifică deja modificările celulare produse de virus. Astfel, un rezultat negativ la testul HPV indică, cu un grad ridicat de certitudine, absența oricărei probleme la nivelul colului uterin.
Diana Valuță subliniază avantajele noii metode: „Testul HPV este o metodă nouă, unde gradul de precizie este mult mai înalt. Testul PAP poate da rezultate fals-pozitive, dar și fals-negative. Cele fals-pozitive fac ca femeile să se streseze și să vină în zadar de 2-3 ori la medic și, de fapt, să afle că sunt sănătoase. O problemă este și când rezultatul este fals-negativ.”
Vaccinarea anti-HPV, extinsă până la vârsta de 26 de ani
Vaccinul împotriva HPV a fost inclus în calendarul național de imunizări al Republicii Moldova în anul 2017. Inițial, acesta era destinat exclusiv fetelor cu vârsta de 10 ani, iar din 2021 a fost extins pentru ambele sexe, în grupul de vârstă 9-14 ani.
Începând cu anul 2025, în urma recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, vârsta maximă pentru vaccinarea anti-HPV a fost extinsă până la 26 de ani.
Australia a fost prima țară din lume care a introdus vaccinarea HPV la nivel național, în anul 2007, iar estimările arată că aceasta ar putea elimina complet cazurile de cancer de col uterin până în anul 2035.
În Marea Britanie, campania de vaccinare a condus la o reducere de până la 87% a cazurilor de cancer de col uterin, în rândul femeilor imunizate la vârsta de 12-13 ani.
