Spasmofilia la copii: simptome, cauze, diagnostic, prim ajutor și tratament

Spasmofilia la copii este o stare asociată cu o tulburare a metabolismului mineral, în primul rând cu scăderea nivelului de calciu din sânge. Se manifestă prin excitabilitate neuromusculară crescută, spasme musculare involuntare și convulsii. Spasmofilia este caracteristică în special copiilor din primii doi ani de viață și este adesea legată de rahitism, provocat de deficitul de vitamina D.

Pentru depistarea tulburărilor metabolismului calciului, medicul recomandă analize de sânge. În cazul convulsiilor sau al tulburărilor de respirație, copilul are nevoie de asistență medicală de urgență.

Spasmofilia la copii se tratează, de obicei, bine dacă cauza scăderii calciului este stabilită la timp, iar nivelul acestuia este corectat. Supravegherea ulterioară depinde de tulburările depistate și de riscul unor crize repetate.

De ce apare spasmofilia la copii

Principala cauză a spasmofiliei la copii este tulburarea metabolismului calciului, în care scade nivelul de calciu ionizat din sânge. Calciul este necesar nu doar pentru formarea oaselor și a dinților, ci și pentru buna funcționare a sistemului nervos și a mușchilor. Când acesta lipsește, crește excitabilitatea neuromusculară, din cauza căreia pot apărea spasme musculare dureroase și convulsii.

La copiii de vârstă mică, spasmofilia este asociată în mod tradițional cu rahitismul provocat de deficitul de vitamina D. Această vitamină ajută organismul să asimileze calciul și fosforul. Dacă ea este insuficientă, absorbția calciului în intestin poate scădea, ceea ce, în anumite condiții, duce la hipocalcemie.

Principalele cauze și factori de risc

La apariția tulburărilor metabolismului calciului la copii pot contribui:

• Deficitul de vitamina D. Apare în cazul aportului insuficient de vitamină prin alimentație, al lipsei profilaxiei necesare sau al tulburării asimilării ei.
• Lipsa calciului din alimentație. Este deosebit de important în perioada de creștere intensă, când necesarul organismului de substanțe minerale este crescut.
• Nașterea prematură. La copiii născuți înainte de termen, rezervele de substanțe minerale sunt mai mici, iar necesarul de calciu și fosfor este mai mare.
• Tulburarea absorbției nutrienților. Unele boli intestinale împiedică asimilarea normală a vitaminei D și a calciului.
• Bolile renale. Pot perturba metabolismul calciului, al fosforului și al vitaminei D.
• Tulburarea funcționării glandelor paratiroide. Aceste glande produc parathormonul, care reglează nivelul calciului din sânge. În cazul lipsei hormonului, se poate dezvolta hipocalcemia.
• Deficitul de magneziu. În cazul unei lipse pronunțate de magneziu, reglarea metabolismului calciului este perturbată, ceea ce poate duce, de asemenea, la spasme musculare și convulsii.

La copiii mai mari, scăderea calciului din sânge și convulsiile asociate cu aceasta sunt privite mai des ca manifestări ale hipocalcemiei, ale cărei cauze pot diferi de spasmofilia clasică a vârstei mici.

De ce este asociată spasmofilia cu primăvara

În descrierile medicale tradiționale, spasmofilia era asociată cu creșterea primăvara a activității solare și a producției de vitamina D după iarnă. Se presupunea că acest lucru influențează metabolismul calciului. Totuși, dovezile moderne convingătoare ale unei asemenea dependențe sezoniere sunt insuficiente.

Influențează tipul de alimentație riscul de spasmofilie

Laptele matern nu asigură, de obicei, sugarului o cantitate suficientă de vitamina D, de aceea este necesară profilaxia deficitului ei, la recomandarea pediatrului. Formulele de lapte adaptate conțin deja vitamina D și calciu, iar laptele obișnuit de vacă și de capră nu este potrivit ca hrană principală pentru copiii sub un an.

Important: trebuie luat în calcul aportul de vitamina D din toate sursele, pentru a evita atât deficitul, cât și excesul.

Tipurile de spasmofilie la copii

Spasmofilia la copii poate fi latentă (ascunsă) și manifestă. În forma latentă lipsesc crizele pronunțate, iar cea manifestă se poate exprima prin laringospasm, spasme carpopedale sau convulsii generalizate (eclampsie). Particularitățile fiecărei forme și simptomele caracteristice sunt prezentate mai jos.

Simptomele spasmofiliei la copii: forma latentă și forma manifestă

Manifestările clinice ale spasmofiliei depind de gradul tulburării metabolismului calciului. La unii copii, semnele exterioare lipsesc practic, la alții apar spasme musculare dureroase, dificultăți de respirație sau convulsii. Cele mai periculoase sunt crizele însoțite de pierderea cunoștinței și de tulburări de respirație.

Spasmofilia latentă (ascunsă)

În forma latentă, manifestările exterioare pot lipsi. Uneori, la copil se observă:

• transpirație crescută;
• neliniște și irascibilitate;
• tulburări de somn;
• teamă crescută;
• tresăriri la sunete puternice sau la atingeri.

Aceste semne sunt nespecifice și apar și la copiii sănătoși, de aceea spasmofilia nu poate fi stabilită doar pe baza lor. Medicul poate suspecta excitabilitatea neuromusculară crescută la examinare, iar tulburarea metabolismului calciului poate fi confirmată prin investigații de laborator.

Spasmofilia manifestă

Forma manifestă este însoțită de spasme musculare caracteristice. În funcție de mușchii implicați, simptomele diferă.

Laringospasmul este contracția bruscă a mușchilor laringelui, în care copilului îi devine greu să inspire. Criza poate fi însoțită de:

• inspirație zgomotoasă, șuierătoare;
• imposibilitatea de scurtă durată de a inspira;
• spaimă și neliniște;
• învinețirea buzelor și a pielii în cazul unei lipse pronunțate de oxigen;
• pierderea cunoștinței în cazurile grave.

Spasmul carpopedal este contracția involuntară dureroasă a mușchilor mâinilor și ai labelor picioarelor. Manifestările lui caracteristice:

• mâinile iau o poziție forțată: degetele se apropie între ele, iar degetul mare se aduce spre palmă;
• labele picioarelor se pot întinde și se pot flecta spre talpă;
• mușchii devin încordați;
• spasmul poate persista de la câteva minute până la o perioadă mai îndelungată.

Eclampsia în spasmofilie este manifestarea gravă a bolii, cu convulsii generalizate. La copil se pot observa:

• contracții involuntare ale mușchilor feței, ai brațelor, ai picioarelor și ai trunchiului;
• pierderea cunoștinței;
• tulburări de respirație;
• urinare sau defecare involuntară în timpul crizei.

Asemenea convulsii necesită asistență medicală imediată.

Prin ce se deosebește spasmofilia latentă de cea manifestă

Important: convulsiile, tulburările de respirație, învinețirea buzelor sau pierderea cunoștinței la copil necesită chemarea imediată a ambulanței. Aceste simptome pot apărea în diferite boli, de aceea cauza crizei trebuie stabilită de medic.

Diagnosticul spasmofiliei la copii

Diagnosticul spasmofiliei începe cu examinarea copilului și evaluarea simptomelor. Medicul precizează dacă au existat spasme musculare, convulsii sau tulburări de respirație, evaluează alimentația, administrarea de vitamina D și prezența semnelor de rahitism. Plângerile singure nu sunt suficiente pentru stabilirea diagnosticului, de aceea se recomandă investigații de laborator, care ajută la depistarea tulburărilor metabolismului calciului și la stabilirea cauzei lor.

Ce analize se recomandă în spasmofilie

Principala metodă de investigare este analiza biochimică a sângelui. Medicul poate recomanda determinarea următorilor indicatori:

• Calciu (total și ionizat) — permite depistarea hipocalcemiei, care poate provoca spasme musculare și convulsii. La evaluarea calciului total se ține cont de nivelul albuminei.
• Fosfor și magneziu — ajută la stabilirea posibilelor cauze ale tulburării metabolismului calciului.
• Vitamina D (25(OH)D) — permite depistarea deficitului ei.
• Parathormon — ajută la evaluarea funcționării glandelor paratiroide, care reglează nivelul calciului.
• Fosfataza alcalină — se utilizează la investigarea copilului cu suspiciune de rahitism.

La nevoie, se investighează suplimentar funcția rinichilor și conținutul de calciu din urină. Volumul investigațiilor depinde de simptome și de cauza presupusă a bolii.

Cum se depistează spasmofilia latentă

În forma latentă, convulsiile pronunțate pot lipsi. În timpul examinării, medicul poate verifica semnele de excitabilitate neuromusculară crescută:

• Semnul Chvostek — la baterea ușoară în zona de traseu a nervului facial apar contracții involuntare ale mușchilor feței.
• Semnul Trousseau — la comprimarea brațului cu manșeta tensiometrului, în care presiunea depășește presiunea sistolică, poate apărea un spasm caracteristic al mușchilor mâinii.

Aceste semne nu confirmă singure diagnosticul și pot apărea în alte stări. De aceea, medicul le evaluează împreună cu rezultatele investigațiilor de laborator. Asemenea probe nu trebuie efectuate copilului pe cont propriu.

Investigații suplimentare

La suspiciunea de rahitism, medicul poate recomanda radiografia oaselor, pentru depistarea modificărilor caracteristice. În cazul unei hipocalcemii pronunțate se efectuează și electrocardiografia (ECG), pentru a verifica ritmul cardiac.

Este important să se deosebească convulsiile provocate de scăderea calciului de epilepsie și de alte stări cu manifestări asemănătoare. În cazul tulburărilor de respirație, trebuie excluse alte cauze de îngustare a căilor respiratorii. Conform indicațiilor, copilul este trimis la neurologul pediatru sau la endocrinolog.

În cazul hipocalcemiei simptomatice grave, investigarea și tratamentul se efectuează în spital.

Primul ajutor în timpul unei crize de spasmofilie la copil

Criza de spasmofilie poate fi însoțită de convulsii, de spasme musculare sau de dificultăți de respirație. Dacă la copil au apărut pentru prima dată convulsii, respirația s-a tulburat sau a pierdut cunoștința, chemați imediat ambulanța la numărul 103 sau 112.

Ce faceți în caz de convulsii

• Așezați copilul pe o suprafață sigură, îndepărtați obiectele dure și ascuțite aflate în apropiere.
• Puneți sub cap ceva moale, desfaceți hainele strâmte din jurul gâtului.
• Nu țineți brațele și picioarele copilului, nu încercați să opriți convulsiile.
• Notați ora la care a început criza și urmăriți respirația.
• După încetarea convulsiilor, dacă copilul rămâne fără cunoștință, dar respiră normal, întoarceți-l cu grijă pe o parte și rămâneți alături până la sosirea medicilor.

Important: nu desfaceți dinții copilului, nu introduceți nimic în gură, nu dați apă, mâncare sau medicamente pe cale orală în timpul crizei. Nu încercați să-l readuceți în simțiri scuturându-l sau lovindu-l ușor.

Convulsiile cu durata de cinci minute sau mai mult sunt deosebit de periculoase, dar la prima criză sau în cazul tulburărilor de respirație ambulanța trebuie chemată imediat, fără a aștepta cinci minute.

Ce faceți în caz de laringospasm

Dacă copilului i-a devenit brusc greu să respire, a apărut o inspirație zgomotoasă sau i s-au învinețit buzele, chemați imediat ambulanța. Încercați să-l liniștiți pe copil, nu-l lăsați singur și nu-l obligați să-și schimbe poziția corpului, dacă în acea poziție respiră mai greu.

Dacă copilul a pierdut cunoștința și nu respiră normal, trebuie începută resuscitarea cardiopulmonară conform algoritmului pentru vârsta respectivă, urmând indicațiile dispecerului ambulanței.

Sunt necesare medicamente și spitalizare

Dacă copilul a mai avut convulsii și medicul a prescris un medicament pentru ajutor de urgență, folosiți-l doar conform unui plan individual întocmit în prealabil. Nu este permis să dați pe cont propriu medicamente anticonvulsivante sau preparate de calciu.

După prima criză convulsivă, copilul necesită o evaluare medicală urgentă. În cazul hipocalcemiei grave, al convulsiilor repetate sau al tulburărilor de respirație, tratamentul se efectuează în spital.

Tratamentul spasmofiliei la copii

Tratamentul spasmofiliei este orientat spre restabilirea nivelului normal de calciu din sânge și spre înlăturarea cauzei scăderii lui. În funcție de gravitatea stării, medicul prescrie preparate de calciu, în caz de deficit de vitamina D — completarea ei, iar la nevoie — corectarea nivelului de magneziu. În hipocalcemia gravă, calciul se administrează intravenos, în spital. Medicamentele anticonvulsivante se folosesc conform indicațiilor, dar importanța principală o are înlăturarea tulburării metabolismului calciului.

După stabilizarea stării, copilul are nevoie de o alimentație completă, cu un conținut suficient de calciu și de vitamina D. Prognosticul este, de obicei, favorabil dacă cauza hipocalcemiei este depistată și înlăturată la timp. Totuși, crizele grave cu tulburări de respirație pot pune viața în pericol.

Profilaxia spasmofiliei la copii

Profilaxia spasmofiliei asociate cu rahitismul este orientată spre prevenirea deficitului de vitamina D și de calciu. Este important să se asigure copilului o alimentație completă, în funcție de vârstă, și să se respecte recomandările pediatrului privind administrarea profilactică de vitamina D. Doza depinde de vârstă, de tipul de alimentație și de starea de sănătate a copilului.

Atenție deosebită trebuie acordată copiilor născuți prematur, precum și celor mici cu semne de rahitism sau cu boli care perturbă asimilarea nutrienților.

Întrebări frecvente

La ce vârstă apare spasmofilia la copii?

Spasmofilia este caracteristică în special copiilor din primii doi ani de viață, mai ales în cazul rahitismului și al tulburărilor metabolismului calciului. La copiii mai mari, manifestări asemănătoare pot fi legate de hipocalcemie de altă natură.

Ce consecințe poate avea spasmofilia la copil?

În cazul unei crize grave sunt posibile convulsii generalizate, pierderea cunoștinței și o tulburare periculoasă a respirației din cauza laringospasmului. Fără asistență medicală acordată la timp, asemenea stări pot pune în pericol viața copilului.

Poate apărea spasmofilia la copii fără rahitism?

Da, spasmele musculare și convulsiile pe fondul scăderii calciului pot apărea fără rahitism. Cauza pot fi tulburările de funcționare ale glandelor paratiroide, bolile renale, deficitul de magneziu și alte tulburări metabolice.

Cum se deosebesc convulsiile spasmofilice de epilepsie?

După semnele exterioare, nu întotdeauna se poate stabili cauza convulsiilor. Medicul verifică nivelul calciului și al altor electroliți din sânge și, la nevoie, recomandă o investigație neurologică.

Poate reapărea spasmofilia după vindecare?

Da, crizele repetate sunt posibile dacă cauza scăderii calciului persistă sau reapare. Dacă tulburarea este înlăturată și se respectă recomandările medicului, probabilitatea repetării scade, de obicei.