Stresul din copilărie, strâns legat de bolile cronice la vârsta adultă
Cercetători de la Duke University au descoperit o legătură puternică între nivelul ridicat de stres în copilărie și apariția unor probleme grave de sănătate mai târziu în viață. Studiul, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, a folosit indicatori măsurabili de sănătate pe termen lung pentru a arăta cum stresul timpuriu influențează organismul.
Stresul „intră sub piele”
„Știm de mult timp, cel puțin din anii ’80, că atunci când copiii trec prin adversități, acest lucru le afectează nu doar psihicul, ci și fiziologia. Stresul se imprimă în corp și schimbă modul în care organismul reacționează”, a explicat co-autorul Herman Pontzer, profesor de antropologie evolutivă și sănătate globală la Duke.
Ce au analizat cercetătorii
Studiul s-a concentrat pe încărcătura alostatică (AL) – uzura organismului cauzată de stresul cronic. Cercetătorii au testat legătura dintre AL din copilărie și sănătatea cardiometabolică la maturitate, folosind biomarkeri precum:
- proteina C-reactivă (marker al inflamației),
- anticorpi pentru virusul Epstein-Barr,
- indicele de masă corporală (IMC),
- tensiunea arterială.
Rezultatele
Analiza realizată de Elena Hinz, doctorandă în laboratorul Pontzer, a arătat că nivelul de stres la copii de doar 9–11 ani poate prezice sănătatea cardiometabolică la vârsta adultă. Spre deosebire de alte cercetări, care se bazează pe amintirile adulților, acest studiu a folosit date cantitative colectate de-a lungul timpului.
Studiul de referință
Autorii au folosit date din Great Smoky Mountains Study (GSMS), un proiect longitudinal început în 1992 și aflat încă în desfășurare, care urmărește tulburările psihiatrice la copii și nevoia de servicii de sănătate mintală.
Experiențe personale și mecanisme biologice
Hinz, crescută într-o comunitate rurală din Tennessee, a spus că propriile experiențe i-au trezit interesul pentru stresul din copilărie. Ea a explicat că organismul reacționează la stres acut prin mecanismul „luptă sau fugi”: crește ritmul cardiac și tensiunea arterială. „Aceste reacții te ajută pe moment, dar nu este sănătos să rămâi permanent în această stare”, a subliniat ea.
Rolul sărăciei
La baza studiului se află impactul sărăciei. O casă stabilă și sigură financiar este esențială pentru o copilărie lipsită de stres cronic. „Ceea ce trăiesc copiii de 8, 9 sau 10 ani pare să prezică tensiunea arterială de mai târziu”, a spus Pontzer. El a adăugat că educația, formarea profesională și sprijinul comunitar sunt cheia pentru a reduce stresul și a preveni bolile cronice.
Stresul din copilărie nu este doar o problemă psihologică, ci și una biologică. El se imprimă în organism și influențează sănătatea pe termen lung, crescând riscul de boli cronice la maturitate.
