Temperatura corpului reprezintă un indicator important al stării de sănătate și poate devia în sus sau în jos în cazul diverselor afecțiuni. Cauzele acestor deviații depind de starea organismului copilului și de factorul care provoacă patologia. Temperatura scăzută la copil poate apărea în anumite condiții fiziologice, dar poate fi și primul semn al unor boli grave, inclusiv de natură infecțioasă. În acest material vă explicăm ce trebuie făcut dacă observați că copilul are o temperatură scăzută.
Temperatura normală la copil și valorile sub limite
Temperatura corpului este un parametru fiziologic, reglat de sistemul nervos, endocrin și alte sisteme ale organismului. Ea influențează metabolismul, circulația sângelui către organele interne și creier. La un copil sănătos, temperatura poate varia ușor în funcție de momentul zilei, activitatea fizică și alimentație. Intervalul normal este de 36–37°C.
Temperatura sub 36°C se numește „hipotermie”. Aceasta nu este întotdeauna legată de boli și poate apărea la un copil sănătos, de exemplu în medii reci sau pe timpul nopții. Dacă temperatura scade sub 35°C, încetinirea metabolismului și apariția hipoxiei pot provoca modificări ireversibile la nivelul creierului și organelor interne.
Cauze nelegate de boli
Hipotermia la copii poate apărea din cauze fiziologice. La sugarii sub 1 an, sistemul de termoreglare nu este complet dezvoltat, astfel încât scăderea temperaturii ambientale determină reacții similare ale organismului. Dacă această stare nu este însoțită de slăbiciune sau alte simptome patologice, nu este motiv de îngrijorare. Copilul se îmbracă suplimentar și se măsoară temperatura din nou după 10–15 minute pentru a preveni supraîncălzirea.
Hipotermia este frecventă și la copiii prematuri sau cu greutate insuficientă la naștere. La această categorie, modificările temperaturii nu sunt considerate patologii și dispar odată cu normalizarea greutății. Medicul informează părinții despre această deviație la externarea din maternitate sau în timpul vizitelor de monitorizare.
Doar medicul poate determina cauza scăderii temperaturii, prin examinarea copilului și, dacă este necesar, prin investigații suplimentare. La copiii din primul an de viață, scăderea temperaturii se observă adesea în timpul somnului. Dimineața, înainte de trezire, temperatura este cea mai scăzută, iar cea maximă până la 37°C apare seara.
Modificări similare ale termoreglării pot apărea după boală. Infecțiile bacteriene sau virale provoacă febră, iar după perioada acută, funcția imunitară poate fi redusă, ceea ce determină scăderea temperaturii.
Influența medicamentelor
Temperatura scăzută la copil poate fi legată și de administrarea anumitor medicamente, mai ales a celor antipiretice. Acestea afectează termoreglarea, provocând hipotermie de diferite grade. De asemenea, supradozajul cu picături nazale vasoconstrictoare poate provoca simptome similare, prin absorbția substanței active în sânge și spasmul vaselor periferice.
Oboseala cronică
La copiii școlari, hipotermia poate apărea din cauza suprasolicitării. Copiii care frecventează multe activități extracurriculare și secții sportive experimentează stres constant. Acest stres poate modifica funcționarea sistemului nervos, responsabil de reglarea temperaturii, ducând la scăderea sau creșterea acesteia.
Scăderea temperaturii la copii poate fi influențată de numeroși factori. Părinții nu pot determina singuri cauzele acestei dereglări, de aceea orice modificare a temperaturii necesită consult medical imediat. Pediatrul va examina copilul și va recomanda investigațiile necesare.
Tipuri de hipotermie
În pediatrie, hipotermia se clasifică în endogenă și exogenă. Hipotermia exogenă apare din cauza medicamentelor, frigului sau activității fizice reduse. Hipotermia endogenă apare în urma disfuncțiilor sistemului endocrin sau nervos.
Se disting trei grade de severitate:
- Ușoară (32–35°C): posibile tulburări ale producției și pierderii de căldură, precizia mișcărilor scade, copilul este somnolent, respirația și pulsul cresc, pielea este roșie.
- Moderată (până la 28°C): metabolismul este încetinit, termogeneza musculară absentă, tensiunea arterială scade, respirația devine profundă și neregulată, copilul poate fi dezorientat și conștiența afectată.
- Severă (până la 22°C): stare critică, metabolism extrem de încetinit, respirație superficială și slabă, hipoxie progresivă, scădere marcantă a tensiunii și pulsului, sistem nervos deprimat până la comă, pielea rece.
Tratamentul hipotermiei severe se realizează în secțiile de terapie intensivă. Fără normalizarea temperaturii, pot apărea modificări ireversibile.
Ce trebuie făcut
Părinții nu trebuie să intre în panică dacă observă o temperatură scăzută. Este necesar consultul medical imediat dacă:
- Copilul este letargic și somnolent, pielea este rece și palidă.
- Hipotermia persistă mai mult de o zi.
- Scăderea temperaturii apare după vaccinare planificată, semnalând un posibil deficit imunitar.
- Există greață, vărsături, diaree, slăbiciune sau leșin, care pot indica intoxicații.
În aceste situații, trebuie sunat la urgență. Specialiștii vor decide necesitatea spitalizării pentru investigații și tratament suplimentar.
Primul ajutor
Hipotermia nu indică întotdeauna boală. Dacă este cauzată de frig, verificați dacă îmbrăcămintea copilului este adecvată temperaturii ambientale, suplimentați hainele și oferiți lichide calde. Dacă scăderea temperaturii este provocată de stres, asigurați odihnă adecvată și condiții psihologice confortabile la școală. Alimentația trebuie să fie echilibrată, incluzând fructe, legume proaspete și carne slabă, bogate în vitamine și minerale.
După examinarea medicului, copilul poate necesita tratament complex, adaptat cauzei hipotermiei. Dacă hipotermia apare din cauza unor factori externi, eliminarea acestora previne modificările fără intervenții medicale. Dacă este asociată unei boli și implică tulburări severe ale termoreglării, copilul necesită tratament complex în unitate medicală. Automedicația nu este recomandată pentru temperaturi sub 36°C sau în cazul progresiei anomaliilor.
