La început, tusea convulsivă poate fi ușor confundată cu o răceală obișnuită, iar abia după o perioadă de timp tusea devine una cu accese caracteristice. În continuare, vă explicăm cum se manifestă tusea convulsivă la copii și la sugari, în ce situații este necesar ajutorul medical de urgență și ce vaccinuri împotriva acestei boli sunt incluse în calendarul național.
Toamna este sezonul răcelilor, iar dacă un copil are o tuse care nu trece deloc, părinții se întreabă adesea dacă este vorba despre o răceală obișnuită sau despre altceva. Mai ales atunci când acasă se află un sugar care nu a primit încă toate vaccinurile. La început, tusea convulsivă seamănă, într-adevăr, cu o răceală, dar este cel mai periculoasă pentru copiii din primul an de viață.
Cum debutează tusea convulsivă și de ce este confundată cu o răceală
Tusea convulsivă este o infecție bacteriană extrem de contagioasă a căilor respiratorii, caracterizată printr-o sezonalitate toamnă-iarnă.
De la infectare până la apariția primelor simptome trec între 3 și 14 zile, mai rar — până la 21 de zile. Boala debutează cu semne asemănătoare unei răceli (infecție virală respiratorie acută): secreții nazale, strănut și o tuse uscată, care se intensifică treptat. Această perioadă se numește catarală și durează 1-2 săptămâni. Temperatura rămâne normală la debutul bolii sau crește nesemnificativ.
În perioada catarală, diagnosticul este încă greu de stabilit, motiv pentru care medicul îl pune pe baza unui ansamblu de semne.
Cum se schimbă tusea
La început, tusea este uscată și persistentă. După 1-2 săptămâni, aceasta își schimbă caracterul și devine una cu accese, de tip convulsiv.
Un acces constă într-o serie de reprize de tuse, în timpul expirației. În unele cazuri, acesta este însoțit de o inspirație șuierătoare, prin glota îngustată — fenomen numit repriză. Vărsăturile după tuse se pot asocia în săptămâna a 2-a sau a 3-a a bolii.
Accesele apar mai des noaptea sau dimineața, iar apariția lor poate fi declanșată de masă. În general, evoluția tusei convulsive este una îndelungată.
Prin ce diferă tusea convulsivă la sugari și de ce este mai periculoasă pentru ei
La copiii din primele luni de viață, boala evoluează diferit. Trecerea spre accesele de tuse se face mai rapid — nu după 1-2 săptămâni, ci după 3-4 zile. În locul acceselor caracteristice pot apărea strănut, plâns sau țipete fără motiv aparent. Adesea apar stări periculoase pentru viață, precum oprirea respirației și convulsiile.
Opririle respirației (apneea) se observă mai ales la copiii din primele luni de viață. Acestea apar atât în timpul acceselor de tuse, cât și în afara lor — în somn, după masă.
Cea mai frecventă complicație la copiii din primele luni de viață este pneumonia (inflamația plămânilor). Mai rar apar convulsiile și encefalopatia (afectarea sistemului nervos central).
Pentru copiii mici, tusea convulsivă este periculoasă pentru viață, în special în primele 4 luni. Cauza o reprezintă complicațiile la nivelul sistemului nervos și respirator, care necesită asistență de terapie intensivă. Proporția cazurilor letale în rândul copiilor bolnavi este, în prezent, scăzută, însă riscul persistă la nou-născuți și la prematuri.
Din grupul de risc pentru o formă severă a bolii fac parte, în special, sugarii sub 3 luni, cei nevaccinați și cei care nu au primit schema completă de vaccinare primară, precum și copiii născuți prematur.
Esențial de reținut. La copiii din primele luni de viață, tusea convulsivă poate evolua fără accesele tipice de tuse: în locul lor pot apărea strănut, plâns sau țipete fără motiv, iar printre stările periculoase pentru viață se numără opririle respirației. Semnele care necesită asistență medicală de urgență sunt enumerate mai jos.
Cum se poate infecta un sugar
Tusea convulsivă se transmite pe cale aeriană — prin vorbire, tuse, strănut, plâns sau țipăt. Sursa infecției o pot reprezenta atât persoanele cu forme tipice ale bolii, cât și cele cu forme atipice, adică fără tuse cu accese.
Persoana este cea mai contagioasă în perioada catarală și la debutul tusei convulsive, ulterior riscul scăzând treptat.
Sursa infecției pentru copiii sub un an sunt adesea elevii și adulții — inclusiv frați mai mari și părinți. Acest lucru este valabil și pentru sugarii care nu au primit încă prima doză de vaccin anti-pertussis. La copiii mai mari și la adulți, tusea convulsivă evoluează într-o formă ușoară, adesea atipică. Din cauza simptomelor slabe, persoana nu se adresează medicului, dar continuă să răspândească infecția.
De aceea, dacă în preajma unui sugar există cineva care tușește de mult timp, merită discutat acest lucru cu medicul.
Când este necesar ajutorul medical de urgență
Serviciul britanic de sănătate NHS precizează: în cazul tusei convulsive, dumneavoastră sau copilul dumneavoastră ați putea avea nevoie de asistență medicală urgentă sau de urgență — în funcție de simptome.
NHS recomandă să vă adresați urgent medicului dacă:
- copilul are sub 6 luni și prezintă simptome de tuse convulsivă;
- dumneavoastră sau copilul aveți o tuse foarte puternică, care se intensifică;
- sunteți însărcinată și ați fost în contact cu o persoană bolnavă de tuse convulsivă.
Printre situațiile în care trebuie chemată imediat ambulanța sau în care trebuie mers la spital, NHS include următoarele semne:
- buzele, limba, fața sau pielea dumneavoastră sau a copilului devin brusc albastre sau cenușii (pe pielea mai închisă la culoare, acest lucru poate fi observat mai ușor pe palme sau pe tălpi);
- dumneavoastră sau copilul aveți dificultăți de a respira corect (respirație superficială);
- dumneavoastră sau copilul aveți dureri în piept, care se intensifică la respirație sau la tuse — acesta poate fi un semn de pneumonie;
- copilul are convulsii (crize).
Totodată, NHS recomandă să nu conduceți singuri mașina până la spital: este mai bine să rugați pe cineva să vă ducă sau să chemați ambulanța.
Centrul American pentru Controlul Bolilor (CDC) precizează că mulți sugari cu tuse convulsivă nu tușesc deloc. În locul tusei, pot apărea episoade de apnee — opriri ale respirației periculoase pentru viață, din cauza cărora copilul se poate învineți sau poate avea dificultăți de respirație. În cazul dificultăților de respirație, CDC recomandă solicitarea imediată a ajutorului.
Ce vaccinuri împotriva tusei convulsive sunt incluse în calendarul național
În calendarul național de vaccinări preventive (ordinul Ministerului Sănătății al Federației Ruse nr. 1122n, în redacția din 12 decembrie 2023), tusea convulsivă este inclusă împreună cu difteria și tetanosul. Primele trei doze se administrează în primul an de viață, iar ulterior se efectuează o revaccinare — un vaccin repetat:
- la 3 luni — prima vaccinare;
- la 4,5 luni — a doua;
- la 6 luni — a treia;
- la 18 luni — prima revaccinare.
Un copil vaccinat se poate, de asemenea, îmbolnăvi: recomandările clinice ale Ministerului Sănătății precizează că vaccinarea nu exclude dezvoltarea bolii. Totuși, OMS arată că seria primară de trei doze de vaccinuri cu componentă anti-pertussis reduce riscul unei forme severe de tuse convulsivă în perioada de sugar.
Dar copiii mai mari, adulții și gravidele?
La 6-7 ani, la 14 ani și la adulți (la fiecare 10 ani), calendarul prevede revaccinări împotriva difteriei și tetanosului. Tusea convulsivă nu se regăsește printre acestea: calendarul nu stabilește o schemă de vaccinare a adulților împotriva acestei boli.
Totodată, recomandările clinice ale Ministerului Sănătății numesc drept strategie optimă „introducerea treptată" a revaccinărilor împotriva tusei convulsive la 6-7 ani, la 14 ani și la adulții de la 18 ani — la fiecare 10 ani de la ultima revaccinare. Calendarul în vigoare nu include astfel de revaccinări. Revaccinările la vârsta școlară și la adulți sunt recomandate și de Uniunea Pediatrilor din Rusia.
Pentru gravide, recomandările clinice vorbesc despre protecția copiilor de la naștere și până la începutul propriei vaccinări: poate fi recomandat un vaccin administrat o singură dată, în trimestrul II sau III, dar nu mai târziu de 15 zile înainte de naștere. Acesta nu este inclus în calendarul național.
Unde și pe cheltuiala cui se fac vaccinurile care nu sunt incluse în calendar nu este precizat în aceste surse. Acest lucru poate fi aflat de la medicul pediatru, iar viitoarele mame îl pot întreba pe medicul care le monitorizează sarcina. Dacă mama a fost vaccinată în timpul sarcinii, copilul este vaccinat, oricum, conform termenelor din calendarul național: acest lucru este precizat în „Calendarul Ideal de Imunizare al Uniunii Pediatrilor din Rusia", pentru anul 2026.
Ce poate fi discutat cu medicul pediatru
Medicul stabilește diagnosticul de tuse convulsivă pe baza contactului cu persoane bolnave de tuse convulsivă și cu persoane care tușesc, a tabloului tusei (îndelungată, adesea cu accese), a datelor privind vaccinările și a rezultatelor investigațiilor de laborator. De aceea, cu medicul pediatru merită discutat cum a evoluat tusea, dacă în preajma copilului s-a aflat cineva care tușește de mult timp și ce vaccinuri i-au fost administrate copilului. Dacă tusea persistă mult timp, acesta este un motiv pentru a-l arăta pe copil medicului — cu atât mai mult dacă a devenit una cu accese. Semnele pentru care nu trebuie așteptată consultația planificată sunt enumerate mai sus.
Această informație are caracter orientativ și nu înlocuiește consultația medicului.
