Lipsa vitaminei A la copii se instalează rar într-o săptămână: vitamina A este liposolubilă, se acumulează în ficat, iar organismul își consumă rezervele treptat.
Însă atunci când rezervele se epuizează, au de suferit vederea, pielea, mucoasele și imunitatea. Simptomele pot fi puse ușor pe seama oboselii, a încălzirii din locuință sau a răcelilor sezoniere, de aceea deficitul este adesea observat cu întârziere.
În alimentația copilului, vitamina A apare sub două forme: retinol gata format, din alimentele de origine animală, și beta-caroten, din cele vegetale, pe care organismul îl transformă în vitamina A. Ambele forme sunt importante, dar se absorb diferit.
Mai jos vă explicăm cum se manifestă lipsa vitaminei A la copii și ce alimente ajută la completarea deficitului fără suplimente.
Simptomele lipsei de vitamina A la copii
Deoarece deficitul de vitamina A se dezvoltă treptat, simptomele apar într-o anumită succesiune: mai întâi suferă vederea, apoi pielea și mucoasele, iar după aceea imunitatea.
1. Înrăutățirea vederii în amurg
Vitamina A este necesară pentru sinteza rodopsinei, pigmentul bastonașelor retinei, care răspunde de vederea în lumină slabă. Când ea lipsește, copilul vede mai prost în amurg: se împiedică, nu recunoaște obiecte familiare, se plânge că „este întuneric". Ziua, vederea rămâne normală, de aceea părinții rareori fac legătura cu deficitul.
2. Uscăciunea ochilor și a mucoaselor
Vitamina A menține integritatea epiteliului care căptușește globul ocular și mucoasele, care produce mucus și lichid lacrimal. În caz de deficit, copilul se plânge de uscăciune în ochi, clipește des, iar ochii se înroșesc. În stadiile mai avansate, pe conjunctivă apar pete albe. Forma gravă a deficitului – xeroftalmia – poate duce la afectarea corneei.
3. Uscăciunea pielii și keratinizarea foliculilor piloși
În lipsa vitaminei A, pielea devine uscată și se descuamează, apar mici noduli în jurul foliculilor piloși – cel mai des pe umeri, pe coapse și pe fese. Părul devine mat și fragil, iar unghiile se exfoliază.
4. Infecții frecvente
Vitamina A participă la activitatea celulelor imune și la menținerea funcției de barieră a mucoaselor. Când mucoasa căilor respiratorii se usucă și se subțiază, virusurilor și bacteriilor le este mai ușor să pătrundă în organism. De aceea, la un copil cu deficit de vitamina A apar mai des infecții respiratorii, rănile se vindecă mai greu, iar infecțiile intestinale evoluează mai sever.
5. Creștere încetinită și apetit slab
Vitamina A participă la reglarea creșterii și a diviziunii celulare, de aceea, în caz de deficit, copilul crește mai lent. Apetitul scade și el: mucoasa intestinală funcționează mai slab, iar hrana nu se absoarbe complet. Împreună cu infecțiile frecvente, aceasta duce la rămânerea în urmă la greutate și la înălțime.
6. Anemia
Vitamina A participă la metabolismul fierului: ajută la mobilizarea rezervelor de fier din ficat și la includerea lui în hemoglobină. În lipsa vitaminei A se poate dezvolta anemie.
5 alimente pentru completarea deficitului de vitamina A
Vitamina A ajunge în organism sub două forme: retinol și esterii lui, din alimentele de origine animală, și beta-caroten, din cele vegetale. Retinolul se absoarbe mai bine, în timp ce beta-carotenul necesită transformare în organism și grăsimi pentru absorbție. De aceea, în alimentația copilului merită combinate ambele forme.
Ficatul: cea mai concentrată sursă de retinol
Deține recordul la conținutul de vitamina A gata formată. În 100 g de ficat de vită, conținutul de retinol depășește de zeci de ori necesarul zilnic al unui copil. Vitamina A din ficat se absoarbe direct, fără transformări, de aceea porțiile trebuie să fie mici: pentru un copil sunt suficiente 30–50 g de ficat o dată pe săptămână. Introduceți-l în alimentație treptat: începeți prin a adăuga piure de ficat în chiftelele obișnuite.
Morcovul: beta-caroten cu grăsime
Morcovul, dovleacul, cartoful dulce și caisele sunt bogate în beta-caroten, pe care organismul îl transformă în vitamina A. Transformarea este incompletă: din 12 părți de beta-caroten rezultă aproximativ o parte de retinol, de aceea, pentru a acoperi norma zilnică, sunt necesare mai multe alimente vegetale decât animale. Dar beta-carotenul are un avantaj: nu este toxic nici în cantități mari – excesul duce doar la îngălbenirea pielii, care dispare după reducerea dozei.
Pentru ca beta-carotenul să fie absorbit, este nevoie de grăsime, de aceea morcovul preparat cu unt sau cu smântână se absoarbe mai bine. Înăbușirea și coacerea cresc biodisponibilitatea retinolului.
Spanacul
Spanacul, broccoli și verdețurile conțin beta-caroten, precum și luteină și zeaxantină, utile pentru vedere. La fel ca morcovul, aceste legume se absorb mai bine împreună cu grăsimea.
Pentru copiii mai mici, spanacul este mai bine să fie mărunțit sau adăugat în supe și în omlete.
Ouăle
Gălbenușul de ou conține vitamina A gata formată, precum și vitamina D și colină. Un ou oferă o porție mică, dar constantă de retinol – circa 70–100 mcg. Ouăle se oferă mai bine fierte sau sub formă de omletă preparată la aburi. Copiilor sub un an, gălbenușul li se introduce treptat, începând cu o cantitate mică.
Laptele gras
Laptele integral, brânza de vaci, brânza și untul conțin retinol și grăsimi care ajută la absorbția lui.
Pentru copiii de peste un an se potrivesc produsele lactate integrale, iar untul poate fi adăugat în terci sau întins pe pâine.
Ce faci dacă copilul refuză alimentele cu vitamina A
Mulți copii nu iubesc ficatul și legumele fierte. Iată câteva trucuri practice care ajută la adăugarea blândă a vitaminei A în alimentație.
- Ascundeți ficatul în preparate obișnuite: tocături la cuptor, chiftele, sufleuri de carne, piure de cartofi, plăcinte. Gustul ficatului se atenuează sau este mascat de alte alimente, iar beneficiul rămâne.
- Folosiți morcovul și dovleacul în deserturi, adăugați piureul în plăcintele mici, în tocături la cuptor sau în smoothie-uri.
- Oferiți ouăle în diverse forme și variante. Brioșele sau mini-omletele în formă de animăluțe vor interesa copilul mai mult decât oul fiert.


