De ce este alimentaţia atât de importantă pentru reuşita unui şcolar?

Reușitele școlare ale copiilor depind în mare măsură de alimentația pe care le-o asigură părinții. Or, alimente pe care le consumă cei mici pot răspunde atât de performanțele deosebite la învățătură, cât și de lipsa de concentrare, agitația și hiperactivitatea școlarilor. Cu această ocazie, Fundaţia Bitonic a organizat un seminar de instruire, în cadrul căruia părinţii au aflat mai multe informaţii despre cum trebuie să îşi hrănească copii în timpul studiilor.

Pe lângă faptul că se află în perioada de creştere, copilul depune efort intelectual care trebuie susţinut. Astfel, începutul unui nou an școlar înseamnă necesități calorice crescute importante, pentru a face față tuturor solicitărilor.  În cazul unei nutriţii echilibrate, acestea pot fi suplinite din:

-   proteine (carne și derivatele ei, lapte, brânzeturi, ouă etc.) care răspund de construcția, menținerea și repararea țesuturilor corpului;

-   grăsimi care asigură o energie de durată, o bună funcționare a creierului, a văzului, a sistemului hormonal;

-   carbohidraţii responsabili de creşterea organismului şi de activitatea fizică;

-   vitaminele și mineralele întăresc imunitatea, stimulează creşterea şi producerea celulelor nervoase.

Mare atenţie la grăsimile și carbohidrații pe care le consumă şcolarii.

• Grăsimi bune - somon, ton, hering, avocado, măsline, semințe de dovleac și floarea soarelui, ouă, iaurt, carne de curcan și vită.
• Grăsimi rele - în special produsele fast food.

• Carbohidrați buni - cereale integrale, pâine integrală, fructe, legume, orez brun, orz, fasole, linte etc.
• Carbohidraţii răi - cereale rafinate, pâine albă, gogoşi, biscuiţi, prăjituri, băuturi acidulate, chipsuri, paste făinoase etc. Din categoria carbohidraților răi fac parte şi dulciurile, care nu fac nimic altceva decât să ridice nivelul de insulină în sânge, or, acest fapt nu duce decât la dependenţa de dulce, dar şi la probleme grave de sănătate, printre care şi diabetul zaharat.

Reguli alimentare pentru școlari

Pe lângă o listă cu alimente bune sau rele pe care trebuie să le conţină raţia zilnică a unui şcolar, mai există şi nişte reguli alimentare care se cer respectate:

-     Mesele trebuie să aibă loc la aceeaşi oră;

-     Un organism în creştere trebuie să ia trei mese mari și două gustări;

-     Sunt recomandate maxim trei mese de carbohidrați pe zi;

-     Peștele și grăsimile bune trebuie să fie consumate de două ori pe săptămână;

-     Nu trebuiesc neglijate cele cinci porții de fructe și legume pe zi.

-     Nu uitați de hidratare. Apa se bea cu jumătate de oră înainte de masă și o oră după masă.

-    Masa unui școlar ar trebui să conțină – un sfert legume, un sfert proteine, un sfert fibre și cereale, un sfert fructe, o porție de lactate.

Ce trebuie să eviți. Cu ce înlocuiești!

Pornind de la ideea că ceea ce mănâncă copilul e decizia părintelui, iar cât mănâncă – e decizia copilului, trainerii fundaţiei BITONIC, sugerează părinţilor să evite cerealele din comerț, orezul alb, pastele normale și pâinea albă, iar în locul lor să îşi hrănească copiii cu terci făcut acasă, orez cu coajă, paste integrale, pâine integrală. 

Se recomandă ca legumele prăjite în ulei, cartofii prăjiți și salatele cu sos să fie înlocuite cu legume la abur sau prăjite la grătar, cartofi copți, salate cu ulei și oțet. În loc de carne de porc, cârnați, ou prăjit sau schnitzel să se dea copiilor ou fiert, carne de pui sau vită, şuncă de pui. Specialiștii mai recomandă să înlocuim în meniul copiilor laptele, brânza și înghețata - cu iaurt, chefir, mozzarella, cașcaval, iaurt înghețat, șerbet, fructe congelate; iar chipsurile, batoanele de ciocolată, prăjiturile - cu popcorn, batoane de fructe sau alune, fructe uscate sau batonașe de cereale.

Şi pentru că o nutriţie corespunzătoare nu este suficientă pentru o reuşită şcolară bună, somnul este un alt factor care favorizează acumularea de energie necesară procesului de învățare. Acesta ar trebui să dureze între 9 si 11 ore, timp în care se întăreşte sistemul imunitar şi se reduce riscul apariţiei infecţiilor şi bolilor.

Foto: imagui.com