Omul este înconjurat toată viața de „vecini” invizibili: microorganisme, virusuri, animale unicelulare. Mulți dintre ei nu pot face rău unei persoane cu imunitate care funcționează normal, dar sunt periculoși în timpul sarcinii.
Toxoplasmoza
Toxoplasmoza este singura boală din lista noastră care nu face parte din categoria infecțiilor. Este o boală parazitară. Ea este provocată de un animal unicelular — toxoplasma. La majoritatea oamenilor, toxoplasmoza evoluează fără simptome și nu prezintă un pericol deosebit, dar nu și în timpul sarcinii. Parazitul pătrunde în organismul uman prin alimente contaminate, prin apă și prin fecalele pisicilor.
Conform unor studii, se infectează cu toxoplasmoză una din 200 de gravide, iar boala congenitală apare la unul din 10.000–30.000 de nou-născuți. Dacă femeia s-a infectat cu puțin timp înainte de sarcină, riscurile pentru viitorul copil sunt minime.
În cazul infectării în primul trimestru, probabilitatea transmiterii parazitului la copil este de 15%, în al doilea trimestru — de 30%, în al treilea trimestru — de 60%, iar cu cât vârsta sarcinii este mai mică, cu atât consecințele sunt mai grave. Toxoplasmoza duce la avorturi spontane, la naștere de făt mort, la decesul nou-născuților la scurt timp după naștere, la întârzierea dezvoltării psihomotorii, la scăderea vederii și la orbire, la paralizie cerebrală infantilă, la epilepsie.
Dacă în casă există o pisică, vă puteți infecta de la ea. Pentru a evita acest lucru, viitoarea mamă nu ar trebui să curețe litiera pisicii. În caz extrem — să o facă cu mănuși și cu mască, iar apoi să se spele bine pe mâini.
Prevenirea infectării prin alimente și apă este ajutată de „Cele cinci principii pentru alimente mai sigure”, pe care experții Organizației Mondiale a Sănătății recomandă să le respectați:
- Păstrați curățenia în bucătărie.
- Alimentele crude nu trebuie să se afle lângă cele tratate termic și cu atât mai puțin să intre în contact cu ele.
- Supuneți alimentele unui tratament termic atent.
- Păstrați alimentele la temperatura corectă.
- Folosiți apă sigură și alimente crude, spălați bine legumele și fructele.
Herpesul genital
Herpesul genital este o boală din grupa infecțiilor cu transmitere sexuală. Este provocat de virusurile herpes simplex de tip unu și doi, iar infectarea este posibilă în timpul contactelor sexuale (inclusiv orale și anale) și al sărutărilor. Boala se manifestă prin roșeață, umflătură și vezicule pe piele, iar la mulți oameni evoluează fără simptome. După aceea, agentul patogen rămâne în organism, iar persoana devine purtătoare.
Dacă femeia însărcinată are herpes genital, ea poate transmite agentul patogen copilului prin placentă sau în timpul nașterii. Acest lucru nu se întâmplă întotdeauna: conform statisticilor americane, de herpes genital suferă 25–30% dintre viitoarele mame și doar 0,1% dintre nou-născuți.
Dacă femeia s-a îmbolnăvit pentru prima dată în timpul sarcinii, riscul de infectare a fătului sau de transmitere a infecției în timpul nașterii este de 50–75%. Dacă a avut loc o recidivă a herpesului cronic, în organismul mamei există deja anticorpi, care pot proteja copilul: riscul de transmitere a infecției în timpul nașterii va fi de 5%. Virusul herpetic poate duce la avort spontan, la afectarea creierului și a ficatului copilului, la malformații congenitale, la deces.
Dacă acutizarea herpesului este depistată după săptămâna a 32-a de sarcină, medicul va recomanda, cel mai probabil, operația cezariană.
În stadiile avansate se folosește un preparat antiviral, dar acesta nu va proteja copilul în proporție de 100%, iar siguranța lui în timpul sarcinii nu este pe deplin studiată.
Dacă femeia nu este infectată, iar partenerul ei are herpes genital (analizele ajută să se clarifice situația), sexul în timpul acutizărilor este contraindicat, iar în timpul diminuării simptomelor — strict cu prezervativ. Dacă partenerul are herpes oral, sunt interzise sărutările și sexul oral.
Infecția cu citomegalovirus
Citomegalovirusul face parte din grupa virusurilor herpetice: rudele lui apropiate provoacă herpesul și varicela. Mulți oameni sunt purtători ai agentului patogen: au trecut cândva prin infecție, iar de atunci virusul „doarme” în organismul lor. Transmiterea citomegalovirusurilor are loc prin lichide biologice: urină, salivă, spermă, lapte matern.
Pentru o persoană sănătoasă, cu imunitate care funcționează normal, citomegalovirusurile nu sunt periculoase. Infecția evoluează cel mai adesea fără simptome sau este însoțită de febră și de o mărire temporară a ganglionilor limfatici.
Periculoasă este infectarea sau reactivarea infecției în timpul sarcinii. Pentru copil, aceasta poate duce la pierderea auzului, a vederii, la crize epileptice, la scăderea inteligenței și a capacității de învățare, la slăbiciune musculară și la tulburări de coordonare a mișcărilor, la microcefalie (reducerea dimensiunilor craniului).
Dacă aveți grijă de copii și nu sunteți purtătoare a virusului (conform rezultatelor analizelor), vă ajută să vă protejați de infectare următoarele:
- Spălați-vă mai des pe mâini. Schimbați scutecele cu mănuși.
- Nu sărutați copiii pe față.
- Nu folosiți împreună cu copiii vesela comună și obiectele de igienă.
Listerioza
Listeriile sunt bacterii care se găsesc în sol și în apă și pot ajunge pe suprafața legumelor și a fructelor. Unele animale sunt purtătoare ale lor. Aceste microorganisme se întâlnesc în carnea crudă, în laptele nepasteurizat și în produsele lactate. Listerioza este o infecție relativ rară, dar periculoasă, iar riscul de infectare în timpul sarcinii este, conform unor date, de 20 de ori mai mare.
Primele manifestări apar la 2–30 de zile după infectare. Apar simptome asemănătoare gripei, dureri de cap și musculare, greață, vărsături, febră, diaree.
În timpul sarcinii crește riscul formei invazive periculoase a listeriozei, în care se dezvoltă sepsis și meningită. Mortalitatea în acest caz este de 20–30%. Listeriile duc la avorturi spontane, la nașteri premature, la naștere de făt mort (aproximativ la una din cinci femei bolnave). Poate avea loc infectarea nou-născutului.
Pentru prevenirea listeriozei și a altor infecții de origine alimentară, respectați „Cele cinci principii pentru alimente mai sigure” ale OMS, despre care am scris mai sus.
Varicela
Virusul varicelei este o rudă a virusului herpetic și a citomegalovirusului. Majoritatea adulților sunt imuni la varicelă, deoarece au apucat să facă boala în copilărie. Dar, în cazuri rare, dacă imunitatea este mult scăzută, te poți infecta și a doua oară.
În mediul extern, virusul moare repede, dar, ajuns în organismul uman, nu scapă ocazia: receptivitatea la infecție în rândul celor care nu au făcut boala este de 100%.
Conform statisticilor britanice, fac varicelă în timpul sarcinii 3 din 1000 de femei. Aceasta poate duce la complicații grave atât pentru mamă, cât și pentru făt.
Riscurile pentru copil depind de vârsta sarcinii la care a avut loc infectarea: dacă aceasta a avut loc înainte de 28 de săptămâni, se poate dezvolta sindromul varicelei fetale, care se manifestă prin subdezvoltarea brațelor și a picioarelor, cicatrici pe piele, microcefalie, afectarea creierului, a vezicii urinare și a intestinului, iar în cazul infectării la 28–36 de săptămâni, virusul pătrunde în organismul copilului și, în unele cazuri, se activează în primii ani de viață.
Dacă gravida s-a infectat după 36 de săptămâni, infecția poate trece la copil, iar el se va naște cu varicelă, care uneori evoluează foarte grav și duce la deces.
Pentru prevenirea varicelei există un vaccin, dar acesta nu poate fi administrat cu trei luni înainte de sarcină, în timpul sarcinii și în perioada alăptării. Dacă nu ați făcut boala și nu ați fost vaccinată, nu aveți voie să intrați în contact cu persoane bolnave. Riscul de infectare este deosebit de mare de la copiii care frecventează grădinița sau școala.
Rubeola
Datorită vaccinării, rubeola a devenit o boală rară, totuși orice viitoare mamă nevaccinată riscă să se îmbolnăvească, iar acest lucru poate avea consecințe grave pentru făt. Virusul rubeolei se răspândește pe cale aeriană, prin picături, iar sursa de infectare este persoana bolnavă.
La femeia care a făcut rubeolă în timpul sarcinii crește riscul de naștere de făt mort și de naștere prematură. Infectarea este deosebit de periculoasă în primul trimestru — până la 12 săptămâni. La copil se dezvoltă sindromul rubeolei congenitale, care se poate manifesta prin surditate, cataractă, malformații cardiace, scăderea inteligenței, afectarea splinei și a ficatului, greutate mică și erupții pe piele după naștere, glaucom, pneumonie, probleme cu glanda tiroidă.
O metodă sigură de protecție împotriva rubeolei în timpul sarcinii este vaccinarea din timp. Se poate rămâne însărcinată nu mai devreme de 4 săptămâni după administrarea vaccinului. În timpul sarcinii vaccinarea nu este permisă.
Virusul Zika
Virusul Zika a devenit o „poveste de speriat” populară după ce experții OMS l-au declarat o amenințare la scară globală. Cu această infecție te poți infecta departe de a fi în toate țările. Lista completă poate fi găsită, de exemplu, pe site-ul gov.uk. Transmițătorii sunt țânțarii.
Virusul Zika este considerat periculos pentru femeile însărcinate. Există date conform cărora el provoacă la copil microcefalie, întârziere în dezvoltare, nanism sau statură mică, retard mintal, hiperactivitate. Nu există dovezi univoce, gradul de risc este necunoscut și totuși nu merită să vă asumați riscul.
În timpul sarcinii este mai bine să nu vizitați țările în care vă puteți infecta. Iar dacă totuși femeia s-a hotărât să facă o asemenea călătorie, trebuie să ia măsuri de protecție împotriva țânțarilor: să poarte haine care acoperă tot corpul, să folosească repelente, plase anti-țânțari la ferestre și la uși.
