Colesterolul crescut nu are simptome și nu te împiedică să-ți faci treburile de zi cu zi. În timp ce ateroscleroza îngustează pe nesimțite lumenul arterelor, tu continui să cumperi în fiecare zi alimente care accelerează acest proces. Am analizat ce alimente obișnuite lovesc cel mai puternic vasele de sânge.
Untul și produsele lactate grase
Factorul principal (în engleză) aici sunt grăsimile saturate. Ajunse în organism în exces, ele reduc (în engleză) numărul receptorilor speciali din ficat, care în mod normal captează „colesterolul rău" (LDL) din sânge și îl elimină. Când acest sistem de curățare se defectează, colesterolul începe să circule liber în sânge și să se depună în pereții arterelor. În timp, acolo se formează plăci care îngustează lumenul vaselor.
Nu este nevoie să elimini complet brânza sau untul din viața ta. Este mult mai eficient să schimbi proporțiile: folosește la gătit și în sosuri uleiuri vegetale (de măsline, de floarea-soarelui) și alege produse lactate cu grăsime moderată.
Cârnații, crenvurștii și baconul
Carnea procesată lovește vasele de sânge dublu. În primul rând, ea conține de obicei multe grăsimi saturate ascunse, care cresc LDL. În al doilea rând, asemenea produse conțin adesea un exces de sare, care reține apa și poate contribui (în engleză) la creșterea tensiunii arteriale. Când tensiunea este crescută, membrana internă a vaselor se deteriorează, iar „colesterolului rău" îi devine mult mai ușor să se fixeze în pereții arterelor.
Mută cârnații din categoria „mâncare de fiecare zi" în categoria „plăcere rară". Pentru sandvișuri și gustări este mai bine să folosești carne de pasăre la cuptor, pastramă slabă sau pește – astfel vei reduce partea de sare și de grăsimi grele.
Biscuiții, prăjiturile și produsele de patiserie din magazin
În produsele de cofetărie industriale se îmbină (în engleză) deodată trei componente riscante: grăsimile saturate, zahărul rafinat și grăsimile trans industriale. Grăsimile trans acționează cel mai agresiv – ele nu doar cresc „colesterolul rău", ci și scad nivelul celui „bun" (HDL). Excesul de zahăr stimulează (în engleză) sinteza trigliceridelor – un alt tip de grăsimi, care accelerează dezvoltarea aterosclerozei.
Redu cantitatea de dulciuri cumpărate pentru ceai. La alegerea produselor de patiserie fii atent la compoziție: evită produsele cu grăsime culinară, margarină și uleiuri hidrogenate sau dă preferință deserturilor simple, făcute în casă.
Colesterolul nu crește de la un singur sandviș
„Nu trebuie să te temi de fiecare sandviș cu unt. Colesterolul nu urcă la valori critice după un singur mic dejun. Mult mai important este ce mănâncă omul pe parcursul săptămânilor, al lunilor și al anilor."
Totuși, nivelul colesterolului nu depinde doar de alimentație. Influențează ereditatea, vârsta, unele boli și medicamente. Când LDL este crescut, este important nu doar să schimbi meniul, ci și să evaluezi împreună cu medicul riscul cardiovascular complex.
Cum înțelegi că este timpul să-ți verifici colesterolul
„Colesterolul ridicat nu poate fi stabilit după starea de bine sau după aspect. Omul se poate simți bine chiar dacă LDL depășește semnificativ nivelul-țintă."
Singura modalitate de încredere de a afla starea vaselor de sânge este analiza de sânge pentru profilul lipidic (lipidograma). Ea arată nu doar o singură cifră, ci tabloul complet:
- Colesterolul total – nivelul sumar al tuturor grăsimilor din sânge.
- LDL („colesterolul rău") – principala cauză a aterosclerozei. Anume excesul lui se depune în pereții arterelor și formează treptat plăcile.
- HDL („colesterolul bun") – fracția de protecție. Ea preia colesterolul în exces din vase și îl trimite în ficat pentru procesare.
- Trigliceridele – grăsimi pe care organismul le folosește ca rezervă de energie. Dacă sunt prea multe, ele deteriorează suplimentar vasele.
Ce valoare a colesterolului este considerată normă
Nu există o cifră „ideală" unică pentru toți. Nivelul-țintă al LDL se calculează întotdeauna individual și depinde de riscul cardiovascular general.
„De exemplu, dacă omul nu are alte probleme de sănătate, cerințele privind nivelul LDL vor fi mai blânde. Însă dacă există deja ateroscleroză diagnosticată, hipertensiune, diabet sau cazuri de infarct precoce la rudele apropiate, ținta devine mult mai strictă, iar «colesterolul rău» va trebui scăzut mai mult."
Conform recomandărilor clinice, valorile-țintă ale LDL depind de riscul cardiovascular:
- Sub 3,0 mmol/l – pentru persoanele cu risc scăzut.
- Sub 2,6 mmol/l – în caz de risc moderat.
- Sub 1,8 mmol/l – în caz de risc ridicat.
- Sub 1,4 mmol/l – în caz de risc foarte ridicat.
Cui și cât de des i se recomandă să facă analiza
- Toți adulții între 18 și 39 de ani: preventiv – o dată la 3–5 ani (dacă nu există acuze și factori de risc).
- După 40 de ani: anual, chiar și în absența completă a simptomelor.
- La orice vârstă, o dată la șase luni sau la indicația medicului: dacă există fumat, exces de greutate, tensiune arterială crescută sau ereditate pentru bolile de inimă.
Colesterolul crește din obiceiuri regulate, nu dintr-o singură gustare, de aceea scopul principal nu sunt interdicțiile totale, ci schimbarea rezonabilă a proporțiilor în meniul zilnic. Este suficient să înlocuiești cârnații consumați constant cu carne de pasăre la cuptor sau cu pește, untul – cu ulei vegetal, iar produsele de patiserie cumpărate zilnic – cu deserturi mai simple sau făcute în casă. Deoarece starea de bine nu reflectă în niciun fel nivelul „colesterolului rău", singurul reper de încredere rămâne lipidograma regulată și evaluarea riscurilor individuale împreună cu medicul.


