Îți sunt reci picioarele chiar și cu șosete de lână și sub pătură? Iată ce ai de făcut

Frigul persistent în picioare nu este întotdeauna o simplă reacție la temperaturi scăzute. Uneori, acesta poate fi un semnal al unor tulburări ale sistemului nervos, ale vaselor de sânge sau ale metabolismului. Chirurgul vascular Ivan Pahomov de la Lahta Clinic a explicat pentru „Rambler” când acest simptom ar trebui să ne îngrijoreze și să ne trimită la medic.

Cum funcționează termoreglarea

Picioarele pot îngheța nu doar afară, în frig, ci și în interior, mai ales dacă stai nemișcat într-o cameră răcoroasă. Este o reacție normală a organismului: pentru a conserva căldura, vasele de sânge din piele și extremități se contractă, iar fluxul sanguin este redirecționat spre organele vitale, cum ar fi creierul, inima și ficatul. Din acest motiv, mâinile și picioarele se răcesc primele.

Un efect similar apare și în condiții de stres sau oboseală, când sistemul nervos simpatic este activat și restricționează fluxul sanguin în periferie, mai ales la nivelul picioarelor.

În plus, picioarele se încălzesc mai greu decât trunchiul, fiind mai departe de inimă. La persoanele slabe sau cu strat redus de grăsime subcutanată, căldura se pierde mai ușor, din cauza izolării termice slabe.

Uneori, senzația dispare după puțină mișcare sau după ce îți pui șosete mai groase. Însă dacă picioarele rămân reci constant, chiar și în camere încălzite, și apar amorțeli, dureri, crampe sau schimbări de culoare a pielii, e posibil să fie vorba de afecțiuni ascunse care necesită investigații.

Probleme ale sistemului nervos

„Mulți cred că picioarele reci înseamnă probleme cu vasele de sânge. În realitate, cauza este adesea în sistemul nervos vegetativ, care controlează dilatarea capilarelor, transpirația și pierderea de căldură prin piele. Când acest sistem nu funcționează corect, vasele rămân contractate, iar pielea se răcește, chiar dacă anatomic totul este în regulă”, explică medicul.

Uneori, picioarele „par” reci, deși sunt calde la atingere. Acest fenomen apare când semnalele de temperatură nu sunt transmise corect de la piele la creier – o afecțiune cunoscută drept neuropatie periferică.

Simptomele pot include și furnicături, amorțeli, senzația de „ace” sau arsuri în picioare.

Stresul și anxietatea

În timpul stresului, organismul eliberează adrenalină, care provoacă îngustarea vaselor de sânge, mai ales în mâini și picioare. Este un mecanism de apărare natural. Însă, dacă acest răspuns este declanșat frecvent, extremitățile pot deveni reci chiar și în condiții normale de temperatură.

Dacă observi că picioarele ți se răcesc în momentele de anxietate sau agitație, nu uita că soluția nu este doar să te îmbraci mai gros, ci și să gestionezi stresul: prin mișcare, exerciții de respirație, plimbări sau tehnici de relaxare.

Probleme de circulație

Atunci când circulația sanguină spre picioare este deficitară, țesuturile nu mai primesc suficient oxigen și căldură, ceea ce duce la senzația de frig.

„Dacă vasele sunt parțial blocate – din cauza aterosclerozei sau a diabetului – sângele ajunge mai greu la extremități. Se observă răcirea pielii, paloare, modificarea formei unghiilor și chiar căderea părului pe gambe, în cazul bărbaților. Pot apărea și dureri la mers, chiar și pe distanțe scurte – un simptom clasic al bolilor vasculare”, spune Pahomov.

Tulburări metabolice

Una dintre cauzele frecvente ale frigului în picioare este hipotiroidismul – când glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni, încetinind metabolismul. Astfel, scade și temperatura corpului. Alte semne ale hipotiroidismului includ oboseală, piele uscată, creștere în greutate și uitare.

Și diabetul poate duce la senzația de frig, dar prin alt mecanism – deteriorarea vaselor mici (angiopatie) și a terminațiilor nervoase (neuropatie diabetică).

„În afecțiunile endocrine, pe lângă senzația de frig în piele, apar deseori amorțeli sau pierderea sensibilității în degete”, adaugă medicul.

Sindromul Raynaud

În această afecțiune, vasele de sânge de la nivelul degetelor se contractă brusc la frig sau stres. Chiar și un ușor disconfort poate duce la spasm vascular, urmat de paloare, colorație albastră și apoi roșeață a pielii. Pot apărea și dureri sau amorțeli.

Sindromul Raynaud este mai frecvent la femei și poate fi o boală de sine stătătoare sau asociată cu alte afecțiuni, precum bolile autoimune. Este o tulburare funcțională a reglării tonusului vaselor mici de sânge.

Când trebuie să mergi la medic

Dacă senzația de frig în picioare este constantă și nu are legătură cu temperatura din jur, mai ales dacă este însoțită de:

• amorțeli, furnicături sau pierderea sensibilității;
• dureri la mers;
• paloare sau colorație albăstruie a pielii;
• fisuri sau ulcerații care se vindecă greu;
• modificări ale formei sau culorii unghiilor;
• oboseală inexplicabilă, fluctuații de greutate.

„Primul pas este consultul la un chirurg vascular, care va verifica pulsul arterial în picioare și, dacă este nevoie, va recomanda o ecografie Doppler. Dacă aceasta indică probleme, se poate face angiografie – o investigație imagistică ce oferă detalii despre zonele îngustate ale vaselor. Dacă vasele sunt normale, pacientul va fi trimis la neurolog sau endocrinolog, în funcție de simptome”, spune medicul.

Ce ajută când îți sunt reci picioarele

Dacă senzația apare ocazional și nu este legată de o boală, poți încerca câteva metode simple pentru a stimula circulația:

• Mișcare: o scurtă plimbare, exerciții cu gleznele sau întinderi pot îmbunătăți fluxul sanguin.
• Îmbrăcăminte adecvată: șosete largi din materiale naturale, haine groase, stratificate, încălțăminte călduroasă.
• Surse de căldură: băi calde (nu fierbinți), perne electrice sau masaj pentru relaxarea mușchilor.

De cele mai multe ori, senzația de frig în picioare este o reacție normală la temperaturi scăzute, stres sau lipsa de mișcare. Totuși, dacă această senzație persistă în medii calde și este însoțită de alte simptome, ar putea semnala tulburări ale vaselor de sânge, sistemului nervos sau metabolismului. Diagnosticul corect este esențial și începe, de regulă, cu o vizită la chirurgul vascular. Cu cât problema este identificată mai devreme, cu atât e mai ușor de tratat și de prevenit complicațiile.