Pediatrul Mihai Stratulat, într-o postare pe blogul său, subliniază că Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni, şi până la 2 ani, cu începerea diversificării de la 6 luni. Această perioadă se consideră optimă pentru a începe diversificarea, indiferent dacă bebelușul este alăptat la sân, mixt sau doar cu formula de lapte.

În continuare medicul vine cu câteva sfaturi foarte bune privind alimentația copilului în primul an de viață, dar și alte informații despre diversificare:

Până la 6 luni:

Alăptaţi copilul de câte ori el cere, ziua şi noaptea, cel puţin de 8 ori în 24 de ore. Intervalul între alimentaţii nu va fi mai mare de 2-4 ore. Dacă copilul doarme mai mult de 4 ore treziţi-l şi alimentaţi-l, excepție va fi noaptea, atunci copilul are regim liber. După o lună, copilul va mânca mai rar, iar pe la 2 luni poate suge cu un interval de 3-4 ore.

Se interzice folosirea altor alimente sau lichide - ceai, sucuri, biscuiţi, lapte de vacă sau laptele de capră! Nu este nevoie să dăm apă dacă copilul este alăptat la sân, chiar și în perioadele de caniculă. Bebelușul își ia apa din laptele mamei. Laptele „din față” este mai lichid și reprezintă apa bebelușului, iar laptele „din spate” este mai consistent și reprezintă hrana bebelușului.

De la 6 la 12 luni:

Când bebeluşul a ajuns la vârsta de 6 luni, putem începe introducerea hranei suplimentare, a alimentelor nelactate, solide sau lichide, continuând în acelaşi timp alăptarea. Pe măsură ce creşte şi are mai multe activităţi, el nu se va mai mulţumi doar cu aportul de elemente nutritive, minerale, vitamine şi energie din laptele matern.

De obicei, la această vârstă, copilaşii pot să stea în şezut, să deschidă guriţa, să prindă linguriţa pentru sugari şi să înghită alte alimente, altele decât laptele mamei. Dispare reflexul de împingere înapoi cu limba a obiectelor solide din guriță.

Alimentaţia influențează considerabil sănătatea copilaşului. Pentru o dezvoltare normală, ea trebuie să conţină toate elementele nutritive necesare: proteine, lipide, glucide, vitamine, minerale, în proporţii adecvate fiecărei perioade de dezvoltare.

Copilul va fi alimentat la sân de cîte ori el cere, cel puţin 5-6 ori în 24 de ore şi se va începe folosirea suplimentului respectând principiile menţionate mai jos:

• Nu cedaţi în faţa sfaturilor venite de la bunici și prietene de a introduce alimente solide înainte de vârsta de 6 luni.
• Dacă bebeluşul este născut prematur, bolnav, puteţi întârzia începerea diversificării după vârsta de 6 luni.
• Dacă bebeluşul manifestă alergie, tratați alergia și apoi începeți diversificarea.
• În perioada de introducere a suplimentului, principala sursă de alimentare rămâne totuşi laptele matern.
• Totdeauna introduceţi suplimentul în prima perioadă a zilei pentru a putea urmări cum copilul tolerează.
• Fiecare element nou introdus poate determina schimbări în organismul copilaşului, cu diaree, indispoziţie sau erupţii cutanate. De aceea, părinţii trebuie să urmărească îndeaproape reacţiile copilaşului în primele 24 de ore.
• Daţi-i copilului suplimentul cu linguriţa, înainte de a-l alimenta la sân.
• Iniţial îi veţi da o cantitate mică pentru a urmări toleranţa, iar dacă tolerează, o creşteţi treptat. Începeți cu 2 lingurițe pe zi,  apoi, progresiv, câte o masă de lapte va fi înlocuită cu hrană solidă de felul cremei de legume.  Ar fi bine ca acest nou tip de hrană să constituie al doilea mic dejun sau masă de prânz şi nu la mese de seară, înainte de culcare, când pot provoca tulburări ale somnului.
• Când începeţi să-l introduceţi, suplimentul trebuie să fie semisolid, iar cu timpul îl îngroşaţi.
• Începeţi cu un singur tip de supliment şi treptat introduceţi altele noi.
• Ar fi bine ca prima dată când îi daţi copilului ceva nou, acest produs să fie comercial, şi dacă tolerează bine deja puteţi să-l pregătiţi în condiţii casnice.
• La introducerea suplimentului fiţi răbdători şi nu insistaţi mai mult de 4-5 ori, aceasta ar putea dezvolta o reacţie negativă la copil.

Continuaţi alăptarea, chiar dacă aţi introdus hrană suplimentară, întrucât laptele matern este cel mai bun pentru bebeluşul dumneavoastră. Laptele mamei nu reprezintă doar un aliment, ci şi un mijloc de protecţie şi un important factor pentru dezvoltare şi creştere.

Începerea diversificării mai devreme de 6 luni duce la dezvoltarea unor patologii prin suprasolicitarea sistemului digestiv, care este încă nepregătit pentru alimente noi și solide:

• Insuficiența enzimatică pancreatică duce la o digestie incompletă a proteinelor și amidonului și la o suprasolicitare a pancreasului, cu dezvoltarea ulterioară, în perioada copilăriei, a pancreatitelor reactive.
• Imaturitatea mucoasei intestinale, caracterizată printr-o permiabilitate crescută, favorizează absorbția sporită a alergenilor, astfel crește riscul manifestărilor alergice în copilărie.
• Incapacitatea digerării glutenului înainte de vârsta de 8-9 luni poate duce la apariția alergiilor sau intoleranță la gluten.
• Valoarea energetică crescută a carbohidraților din făinoase duce la obezitate.
• Valoarea nutrițională scăzută a proteinelor din cereale și vegetale vs laptele matern.
• Introducerea laptelui de vacă mai devreme de 1 an duce la apariția alergiilor.

Introducerea diversificării trebuie făcută corect, treptat fără a suprasolicita sistemul digestiv al bebelușului, care se dezvoltă și el împreună cu creșterea copilului.

Introducerea treptată presupune înlocuirea unei alăptări la sân cu o mâncare solidă, şi are loc timp de o lună, începând cu cantități micuțe.

Recomandări de bază referitor la hrana suplimentară:

Nu vă dezamăgiți dacă prima încercare a eşuat şi nu renunţaţi. Hrănirea sugarului este un proces care necesită răbdare. Nu forţaţi copilaşul să mănânce tot ceea ce aţi pregătit. Pentru început (în lunile 6 şi 7), hrana trebuie să fie pasată, apoi răzuită sau tăiată în bucăţi, astfel încât copilaşul să înveţe să o mestece. Unii copii vor mânca mâncarea răzuită sau tăiată în bucăți abia după 1 an. De la vârsta de un an, puteţi începe să-l aşezaţi pe copilaş la masă împreună cu ceilalţi membri ai familiei.

 

Cu ce începem introducerea suplimentului?

Este bine să începem alimentaţia adiţională cu pastă (piure) de legume. Vom înlocui treptat o alăptare, timp de 1 lună. Folosiţi întotdeauna produse de sezon. Începem cu legumele de culoare deschisă și verzi, cele de culoare oranj  și roșu le lăsăm la sfârșit. După ce încercăm toate legumele mono-componente, putem apoi să combinăm mai multe legume. Evitaţi legumele îngheţate. Se recomandă şi combinaţii dintr-o rădăcinoasă şi alt tip de legume (cartofi cu spanac, morcov cu conopidă). Legumele conţin suficiente minerale şi orice surplus de sare poate afecta rinichii. Legumele din păstăi ca fasolea şi mazărea pot fi introduse de la vârsta de 9 luni. Nu adăugaţi sare!

Următorul aliment care va fi introdus în alimentația copilului începând cu a 7-a lună de viață, este piure de fructe. Aproape toate fructele sunt bune pentru copii. Însă vom începe cu fructele de sezon, care se găsesc în țara noastră. Evitați citricele, căpșunile, zmeura, cireșele și vișinele în primul an de viață.

Următorul produs care va fi introdus în alimentația copilului vor fi cerealele (terciurile), în a 8-a lună de viață. Începem cu cereale care nu conțin gluten. Terciurile vor fi fără lapte. Din gama largă de alimente cerealiere, bogate în fier, puteţi începe cu orezul, care se digeră uşor şi nu provoacă alergii. După aceasta, copilul va fi gata să mănânce şi terciuri de porumb și hrișcă. După 1 lună de terciuri fără gluten și fără lapte, putem începe introducerea terciurilor cu lapte și cu gluten. Amestecaţi cerealele cu orice pastă de fructe sau legume şi pregătiţi o masă completă pentru bebeluş.

Tot în luna a 8-a, vom introduce carnea în piureul de legume. Evitați carnea de porc. Ficatul, gălbenușul de ou și peștele va fi introdus începând cu luna a 9-a, alături de legumele pasate. Carnea și peștele trebuie să fie proaspete, începem cu pește alb și apoi trecem și la cel roșu. Albuşul de ou poate fi adăugat cu atenţie doar în al doilea an de viaţă.

Lactatele (excepție laptele de vacă) vor fi introduse începând cu luna a 10-a de viață. Laptele de vacă poate fi introdus la 1 an și jumătate, dar și mai bine ar fi după 3 ani. Copiii foarte greu tolerează proteina din laptele de vacă, iar din cauza raportului albumină/cazeină, total diferit de laptele matern, îl asimilează foarte greu.

Ce nu trebuie să mănânce bebelușul dumneavoastră?

• Până când copilul va împlini vârsta de 4 ani, evitaţi mâncarea condimentată, grăsimile animale şi alimente prelucrate precum salamul ş.a.
• Evitaţi băuturile acidulate întrucât pot cauza probleme digestive şi tulburări ale somnului.
• Sarea poate îngreuna activitatea rinichilor bebeluşului şi, utilizată în exces, poate conduce, mai târziu, la hipertensiune arterială. Rinichii sugarului nu sunt capabili să elimine în mod natural sarea până la împlinirea vârstei de un an. Atât timp cât copilul nu cunoaşte gustul sării, mâncarea nesărată nu prezintă nici un fel de probleme pentru el. Şi, oricum, toate sărurile minerale de care are nevoie organismul sunt prezente în alimentele obişnuite pe care le primeşte.
• Atenţie la zahăr! Fructele sunt bogate în fructoză şi sunt suficient de dulci. Surplusul de zahăr poate crea dependenţă de dulciuri, ceea ce-l predispune la obezitate, carii dentare şi chiar diabet.
• Este foarte bine să adăugaţi o linguriţă de ulei în piureul de legume. Nu uitaţi să alegeţi doar uleiuri din măsline sau seminţe de floarea soarelui „virgine” (rezultatul primei presări, fără rafinare).
• Mierea nu este recomandată copiilor sub un an. Din cauza unei bacterii aflată în compoziţia sa şi care se poate dezvolta în sistemul gastrointestinal al sugarilor, mierea poate provoca îmbolnăviri serioase. Poate provoca și alergii!

 

Schema diversificării:

6-7 LUNI, 12.00-14.00: PIURE DE LEGUME (broccoli, conopidă, bostănel, cartof, …, morcov, dovleac).

7-8 LUNI, 16.00-18.00: PIURE DE FRUCTE (măr, pară, prună, caise, piersic, banană…).

8-9 LUNI, 8.00-10.00: TERCI fără lapte, fără gluten (porumb, orez, hrișcă) + CARNEA în legume (pui, iepure, prepeliță, vițeluș, miel…).

9-10 LUNI, 8.00-10.00: TERCI cu lapte, cu gluten (grâu, orz, ovăz…) + gălbenuș de ou, ficat și apoi peștele în piureul de legume.

10 LUNI: LACTATELE (brânză, chefir, …)

 

Mituri despre diversificare:

MITUL 1: Copiii alimentați cu formulă trebuie să înceapă diversificarea mai devreme.

ADEVĂR: Diversificarea alimentației se începe la 6 luni, indiferent dacă copilul este alăptat la sân sau cu formulă!

MITUL 2: Diversificarea înseamnă de toate…

ADEVĂR: Diversificarea nu înseamnă diversitate! Faptul că vouă nu vă place ceea ce-i dați copilului, nu înseamnă că și lui nu-i place! Voi ați gustat de toate și știți deja ce-i gustos, el însă, nu!

MITUL 3: Odată cu începerea diversificării, copiii pot mânca direct de la masa familiei.

ADEVĂR: Nu-i dăm copilului ceva de mâncare de la masa noastră, pentru că așa a vrut și a cerut copilul, el nu știe ce-i bun sau nu pentru el! 

 

Foto simbol de copertă: totuldespremame.ro