20 de sfaturi de la Mihail Labkovskii pentru a crește un copil fericit

Mihail Labkovskii, psiholog rus cu o experiență de peste 30 de ani, consideră că un copil fericit crește alături de părinți fericiți. Iar în context are și 20 de sfaturi foarte utile părinților.

1. Copiii cunosc lumea prin analogie. Dacă vă așezați în fața copilului și-l educați, el nu înțelege nimic. În schimb când vă certați cu soțul/soția, când vorbiți urât despre soacră, când consumați alcool și vorbiți cuvinte urâte cu prietenii la garaj – atunci copilul percepe lumea și învață.

2. Acțiunile voastre, faptele, comunicarea, atmosfera din familie, caracterul – acestea formează psihicul copilului vostru. Fericirea copilului vostru depinde de ceea ce veți face voi cu „capul” vostru. Dacă voi sunteți nefericiți, nicidecum nu veți reuși să creșteți un copil fericit.

3. Ca un copil să învețe să-și pună scopuri și să le atingă, el trebuie să aibă părinți care merg cu plăcere la muncă și care revin la fel cu plăcere acasă, iar odihna le aduce un confort și mai mare. Dacă acasă totul este trist și monoton, iar părinții demonstrează cât de rău le este la lucru, puteți pune o mulțime de scopuri în fața copilului căci vor fi în zadar.

4. Copilul trebuie iubit pentru simplul fapt că s-a născut și e al vostru. Iar toate ambițiile și nemulțumirile legate de copil sunt de fapt din cauza propriilor nereușite.

5. Bani de buzunar trebuie să-i oferiți copilului de la 6 ani. Sume mici pe care să nu controlați cum le cheltuiește. Nu-i stabiliți suma banilor de buzunar în funcție de reușitele lui școlare.

6. Dacă în familie a apărut al doilea, al treilea, al șaselea copil, nu-i spuneți celui mai mare că „deja e mare”. În primul rând, el deși e mai mare în raport cu frații săi, oricum e mic în raport cu voi – părinții. Iar în al doilea rând, după o astfel de remarcă copilul crede că numai este iubit de părinții săi.

7. Când părinții știu în orice moment ce face copilul lor, unde merge, când termină lecțiile, cum își face temele pentru acasă (și le și controlează), ei consideră că țin situația sub control. De fapt nu controlează nimic, ci cresc un copil foarte dependent, care în viitor va fi influențat de tot felul de oameni și situații. Simplu, copilul crește fără o opinie proprie.

8. Copilul trebuie întrebat dacă vrea să mănânce ceva anume din moment ce este așezat la masă împreună cu părinții. Nu-i turnați pur și simplu supa și îi cereți să o mănânce. El trebuie să înțeleagă importanța alegerii și să-și asume alegerea făcută.

9. Frica ne obligă să spunem minciuni și să ascundem rezultatele anumitor acțiuni. Copiii mici nu spun minciuni, ci încep să o facă mai târziu, când începe să le fie frică de urmările neplăcute.

10. Cum să-și educe mamele solitare copiii? Nu trebuie să-și ia și rolul de tată! Multe femei încearcă să compenseze lipsa tatălui devenind mai dure (ca și când acesta e rolul bărbatului). Rezultatul unui astfel de comportament face ca copilul să se teamă de toate femeile.

11. Dacă tatăl nu comunică cu copilul, explicați-i că oricum îl iubește. Nu vorbiți de rău bărbatul, căci copilul începe să se compare cu el și astfel intră într-un conflict cu sine.

12. Lecțiile nu trebuie făcute împreună cu copilul. Doar așa el va învăța să fie independent. Școala există inclusiv pentru a-i învăța pe copii să fie independenți.

13. Copilul are nevoie de cel puțin 2 ore libere pe zi doar pentru sine. În acest răstimp el nu trebuie să meargă la diverse activități, să facă lecții sau altceva. Doar așa va învăța să nu să se plictisească singur cu sine.

14. Toate fetițele eminente sunt perfecționiste anxioase. De regulă asupra lor se pune presiune. Ele devin masochiste deja în clasa a 5-a. O fetiță sănătoasă, ca și un băiețel sănătos de altfel, nu este eminentă.

15. Talentele copilului nu trebuie dezvoltate. Să zicem că fiicei voastre îi place să danseze și voi o dați la cursuri de dans. Din acest moment copilul începe să urască această activitate căci la cursuri nu dansează ci învață anumite mișcări. Dacă copilul își dorește singur să practice o anumită activitate, atunci e bine, dar dacă părinții încearcă să stoarcă totul din talentul copilului – cu asta eu nu sunt de acord.

16. Unii părinți se descarcă atunci când își lovesc copilul. Nu trebuie să vă abțineți, oricum veți ceda, ci trebuie să scăpați de problema de bază – agresiunea.

17. Nu există pedeapsă fizică. Există violență fizică. Și punct.

18. Atunci când comunicați cu copilul, nu-i spuneți că el e rău, ci că ceea ce a făcut e rău.

19. Copilul poate fi traumatizat la orice vârstă și e destul de ușor să o faceți. Apoi vă mirați de ce copilul a crescut fără voință și tărie de caracter.

20. Când copilul face o prostie nu vă transformați într-o scorpie care țipă la copil și zice „Toți au copii normali, numai al meu e așa…”. Apropiați-vă de copil, îmbrățișați-l, spuneți-i că-l iubiți, dar timp de o săptămână nu va primi tableta deoarece este pedepsit.

Sursa: adme.ru; labkovskiy.ru