Copilul meu încă nu vorbește. Când să-mi fac griji?

Asociația Americană pentru Discurs, Auz și Limbaj a pus cap la cap câteva repere clasice pentru a estima dacă un copil are sau nu o întârziere de limbaj.

Între 7 luni și 1 an, de regulă:
- se întoarce și se uită în direcția din care se aud sunetele;
- ascultă atunci când i se vorbește;
- recunoaște cuvinte care descriu obiecte comune (de ex. cană, apă);
- gângurește grupuri mai scurte și mai lungi de sunete;
- imită diferite sunete;
- spune unul-două cuvinte, chiar dacă nu clar.

Între 1 și 2 ani:
- dacă îl întrebi, îți poate indica anumite părți ale corpului;
- înțelege întrebări ușoare și răspunde la comenzi simple;
- arată cu degetul la imaginile dintr-o carte;
- spune mai multe cuvinte de pe o lună pe alta;
- pune întrebări lungi de un cuvânt sau de câte două legate;
- leagă două cuvinte la un loc;
- folosește multe consoane diferite și multe din sunetele de la începutul cuvintelor.

Între 2 și 3 ani:
- înțelege diferențele de sens (de ex. „mergi/oprește-te” sau „înainte/înapoi”);
- înțelege și îndeplinește o cerere dublă („ia cana și pune-o pe masă”);
- folosește câte un cuvânt pentru cam orice îi trece prin cap;
- leagă propoziții de 2-3 cuvinte ca să ceară lucruri sau ca să exprime ceva despre ele;
- numește obiecte în mod frecvent.

Până la 4 ani:
- te aude atunci când îl strigi din altă cameră;
- aude televizorul la fel de tare ca și ceilalți membri ai familiei;
- înțelege întrebări simple (cine, ce, unde, cum);
- descrie activitățile de la grădiniță sau de la joacă;
- se exprimă astfel încât îl înțeleg și oamenii din afara familiei;
- vorbește fără să repete în mod frecvent silabe sau cuvinte.

Este ideal să identifici posibilele tulburări de limbaj sau întârzieri în vorbire la copil înainte de vârsta de 3 ani. Atunci plasticitatea creierului este cea mai ridicată: el poate fi corectat și ajutat cu ușurință. Bazează-te pe instinctele tale de părinte: tu îl asculți și îl urmărești cu cea mai mare atenție. Daca și se pare că odorașul nu se dezvoltă corespunzător, atunci mergi cu el la un pediatru sau la un logoped. Un copil care are probleme reale, și nu doar un ritm personalizat de dezvoltare, va suferi și emoțional.

Dar, ține minte și latura opusă: reperele de mai sus nu sunt bătute în cuie. Chiar și aceste praguri unii copii le ating mai devreme, alții mai târziu. Studiile arată că în primele 9-15 luni de viață, ritmul în care se dezvoltă limbajul variază foarte mult. Așa că este la fel de firesc ca un copil să înceapă a vorbi la 10 luni sau la 16 luni! La un an este normal ca vocabularul unui copil să includă de la 1 până la 40 de cuvinte.

O bună idee pentru a preveni retardul în limbaj este să-i vorbești copilului din prima zi cu fraze complete și să-i citești în fiecare seară înainte de culcare o poveste. Chiar dacă ți se pare că la început e în zadar, de fapt copilul se obișnuiește cu locul cuvintelor în frază și învață structura limbii materne.

Sursa: qbebe.ro; econet.ru