Psihoterapeut: Topul desenelor animate la care copiii între 2 și 6 ani nu ar trebui expuși

Conform multiplelor studii, personajele din desene animate stimulează în rândul copiilor comportamentele interpersonale, de învățare, de adaptare și integrare socială, ei asociind personajele de desene animate cu diverse situații și persoane întâlnite.

De asemenea, copiii tind să înțeleagă mai ușor și să păstreze pentru o perioadă de timp mai lungă în memorie învățămintele împărtășite în desene animate, față de cele primite de la părinți. Astfel că, un personaj de desene animate ce transmite o lecție educativă sau morală poate contribui la accelerarea procesului de învățare și educare a copiilor.

„Desenele animate au un efect puternic în a modela și schimba comportamentul copiilor noștri la vârste mici. În acest context, conținutul desenelor animate devine extrem de important. Creierul unui copil mic este asemeni unui burete gata să absoarbă toate informațiile ce vin spre el. Deși am putea crede că bebelușii s-au născut deja cu un bagaj genetic, experiențele timpurii și interacțiunea cu mediul sunt aspectele ce contribuie definitoriu la modul în care copilul va percepe lumea. Creierul unui copil de 3 ani este de trei ori mai activ decât creierul unui adult, absorbind informația cu viteza exponențială.

Copiii sunt foarte atrași de conținutul desenelor animate, mai mult decât de învățarea prin interacțiunea umană. Așadar, privitul la desene animate devine un mod de ”a învăța despre cum să se poarte” de la personajele preferate, despre cum ar putea socializa, comunica, rezolva diverse tipuri de probleme și despre felul în care să acționeze în lume, la modul general”, susține psihoterapeutul Sinziana Burcea.

Pentru a se dezvolta sănătos, copiii mici nu au nevoie de atenție specială și nici de jucării scumpe. „Ci mai degrabă de iubire, o grijă continuă și noi experiențe de viață. Comunicarea constantă, cântatul, joaca împreună și cititul sunt cărămizi importante ce pun bazele dezvoltării creierului lor.

În acest sens este nevoie, ca părinți, să depunem un efort suplimentar și constant pentru a ne putea păstra în topul preferințelor copiilor noștri. Este dificil să concurăm cu personajele preferate din desene animate.

Devine evident că există o mare diferență între modul de a gândi al copiilor ce au acces la programe socio-educaționale față de cei expuși constant emisiunilor de divertisment cu conținut violent. Astfel, primii citesc mai mult, își propun țeluri înalte, formându-și adevărate valori și fiind mult mai creativi.

În munca mea cu adolescenți și adulți, obișnuiesc să îi întreb care era personajul preferat din desenele animate, din trecut. Răspunsul la această întrebare îi pune pe gânduri pe mulți dintre ei, realizând impactul puternic (emoțional și comportamental) al personajului preferat asupra vieții lor, în prezent. Este uimitore această influență, ce capătă semnificație atunci când realizezi că ai ales să te identifici cu un anumit erou pozitiv sau negativ, în funcție de modul în care erai perceput de ceilalți sau felul în care percepeai lumea înconjurătoare”, menționează psihoterapeutul Sinziana Burcea.

Există desene animate la care copiii nu ar trebui să se uite și anume cele care au un conținut violent. „Un asemenea desen animat poate fi considerat mult mai periculos decât orice altă experință negativă la care copilul ar putea fi expus/martor până la vârsta de 12 ani.

Efectele psihologice și mesajele subliminale ar putea produce confuzie în mintea copilului, influențându-i comportamentul în confruntarea sa cu adevărata realitate. Afirmația poate părea puțin ridicolă pentru unii, desenele animate având un caracter predominant distractiv. Ei bine, copiii sunt lipiți de ecranul televizorului și imposibil de distras în momentul în care personajele lor sar sau se aruncă de la înălțime sau se luptă fără să se rănească vreodată. Acest gen de desen animat prezintă copiilor un fals simț al realității”, atenționează psihoterapeutul Sinziana Burcea.

Copiii ce urmăresc personaje animate violente devin mai puțin sensibili la durerea celorlalți, nu manifestă frica față de oameni agresivi și nici nu-i deranjează violența în general. În funcție și de alți factori (bio-psiho-socio-culturali), acești copii sunt susceptibili să dezvolte un comportament agresiv, imitând gesturi, scene și un limbaj agresiv asemănător eroilor animați.

„Există un top al desenelor animate (cu conținut negativ și nu violent în toate situațiile) la care copiii între 2 ani și 6 ani nu ar trebui expuși și anume: Testoasele Ninja, Bambi, Tom si Jerry, Richie Rich, Looney Tunes, Pokemon, Scooby Doo, Dragonball Z, Mica Sirena”, susține psihoterapeutul.