Sfaturile psihoterapeuţilor referitor la ceea ce NU trebuie să facă părinţii când e vorba de şcoală

A început un nou an școlar și unele sfaturi pentru părinți referitor la comportamentului lor în raport cu copiii deja elevi și instituția școlară sunt chiar binevenite. Se cunoaște că De atunci când părinţii se implică în educaţia propriilor copii, aceştia fac faţă mai bine cerinţelor  profesorilor. Cu toate astea, totul are o limită.  Psihoterapeuţii Dorina Stamate şi Constantin Cornea explică într-un articol tematic pentru CSID unde greşim în educaţia copiilor şi care sunt sarcinile pe care ar trebui să le evităm.

1. În primul rând, nu faceţi comparaţii între copilul dumneavoastră şi cei ai altui coleg, prieten, cunoscut. Fiecare copil este unic, diferit, cu propriul stil de învăţare şi acumulare. Copilul începe să creadă că alţii sunt mai buni decât el şi că el este incapabil să se descurce bine sau să trăiască la aşteptările părinţilor. Acest sentiment poate dăuna creşterii lui.

2. Nu impuneţi copilului propria nevoie de reuşită. Părinţii care le cer copiilor să se implice foarte mult încearcă să-şi revanşeze propriile vise care au eşuat şi să-şi rezolve propriile sentimente de regret şi dezamăgire. Unii părinţi îşi văd copiii ca pe nişte extensii ale lor, nu ca nişte oameni de sine stătători, cu propriile lor nevoi, dorinţe, speranţe şi vise. Alţi părinţi îşi doresc şi le impun copiilor să urmeze aceeaşi carieră , în ciuda faptului că aceştia nu îşi doresc sau nu au înclinaţii spre acel domeniu.

3. Nu faceţi temele în locul copiilor, e bine să îi lăsaţi să gestioneze singuri această situaţie şi să-şi dezvolte simţul responsabilităţii. Este şi va fi întotdeauna un război între părinţi, profesori şi elevi, asta  în legătura cu temele. Temele sunt însă sunt modalitatea prin care copilul învaţă să lucreze independent şi îşi dezvoltă responsabilitatea.

4. Nu sufocaţi copilul cu un surplus de atenţie, hiperprotejându-l. Copiii noştri sunt, desigur, ceea ce avem mai scump şi vom lupta în mod natural pentru a-i proteja. Dar, daca îl veţi lăsa să facă chiar şi treburile obişnuite, de rutină, acestea îl vor ajuta să-şi dezvolte sentimentul de valoare şi să facă faţă diverselor exeperinţe de viaţă.

5. Nu impuneţi note şi explicaţi-le că ele nu sunt unica unitate de măsură. Încurajaţi copilul, indiferent de notele pe care le obţine. Discutaţi eu el despre progresul înregistrat la şcoală. Nu reacţionați exagerat nici la notele mari, nici la notele mici. Recunoaşteţi şi apreciaţi efortul pe care l-a depus. Încurajaţi-i curiozitatea şi deschiderea pentru a creşte încrederea în el.

6. Strict legat de şcoală, să o aleagă nu pe „cea mai bună”, ci pe aceea care se află mai aproape de casă. Un copil care este cărat spre „cea mai bună şcoală” de un adult isteric, care ţipă şi se ceartă cu ceilalţi participanţi la trafic, nu reprezintă nici pe departe un motiv de relaxare sau un model de relaţionare. În acest mod poate apărea agresivitatea la copil, care încearcă să descarce ceea ce acumulează pe drumul către şcoală. De asemenea acesta poate deveni apatic, indisciplinat sau poate avea rezultate sub aşteptări la învăţătură. Şi asta doar datorită unui drum către şcoală.

7. Să nu nege autoritatea profesorilor. Foarte mulţi părinţi intervin tot timpul peste profesori, îi întreabă, îi agasează le solicită rezultate, independent de calitatea propriului copil. Iar acest comportament este greșit, căci îl face pe copil să nu mia fie respectuos și să vadă în profesori o autoritate.

Sursa foto: kchrline.ru